In motivarea deciziei de condamnare a fratilor lui Omar Haayssam si a lui Mustafa Tartoussi, pentru fuga celui dintai din Romania, instanta suprema noteaza ca primii doi au avut conduita infractionala din motive legate de rudenie, in tmp ce Tartoussi a intreprins aceasta activitate infractionala in schimbul unei sume mari de bani. De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a avut in vedere si ca inculpatii Omar Mahmoud si Omar Mukhles au avut o contributie mult mai mica in comparatie cu cea a lui Tartoussi, care s-a implicat direct la momentul imbarcarii lui Omar Hayssam pe teritoriul Romaniei, l-a asteptat in Alexandria - Egipt pentru a usura accesul acestuia pe teritoriul statului egiptean si, ulterior, l-a ajutat in parasirea statului egiptean, prin folosirea pasaportului fratelui sau, Omar Samir, scrie Mediafax.

Fuga lui Omar Hayssam din Romania a fost planificata in etape, respectiv etapa care a constat in organizarea deplasarii de la Bucuresti la Constanta si imbarcarea pe nava, si, ulterior, etapa, care a constat in deplasarea inculpatului din Constanta in Alexandria si de aici in Tartus, Siria, noteaza instanta. In prima etapa, un rol important l-a avut Omar Mahmoud, care prin prisma calitatii de administrator si asociat al SC Madlene, pe care o administra si care se ocupa cu transportul de material lemnos, avea dese legaturi si drumuri la Constanta. Legaturile cu Mustafa Tartoussi au fost astfel anterioare planului infractional.

Omar Mahmoud a facut numeroase drumuri la Constanta si a discutat cu Tartoussi, in perioada anterioara datei de 26.06.2006, ulterior interventiei chirurgicale la care a fost supus Omar Hayssam, ocazie cu care s-a constatat ca starea sa de sanatate nu necesita imobilizare la pat. In cadrul acestor intalniri, Oamr Mahmoud si Tartoussi au pus la cale modalitatea in care nava Imam T, al carei armator era Tartoussi, a parasit dana portului Constanta, cu Hayssam la bord, in noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, cu destinatia Alexandria. Totodata, in perioada anterioara datei de 30 iunie 2006, Tartoussi a discutat telefonic cu ambii frati ai lui Omar Hayssam, potrivit probelor de la dosar, se mai arata in motivare.

Pe 29 iunie, Omar Mahmoud impreuna cu Omar Hayssam s-au deplasat cu un autovehicul marca BMW la Constanta, unde s-au intalnit cu Tartoussi Mustafa, iar in perioada efectuarii controlului de catre Politia de frontiera si vama a incarcaturii navei Imam T si a documentelor necesare plecarii in cursa a acesteia, intre orele 00.00 si 2.20, Omar Hayssam a fost introdus pe nava si ascuns intr-o locatie care nu a putut fi identificata la control. Din declaratiile date de cei trei membri ai echipei de control, precum si din rapoartele acestora, rezulta modalitatea defectuoasa prin care s-a facut controlul navei, generate pe de-o parte de modul in care au fost incarcate hambarele navei, astfel incat sa nu poata fi controlate toate incaperile in care exista posibilitatea sa fie ascunsi pasageri clandestini.

Instanta mai noteaza ca Omar Hayssam a fost supus unei monitorizari permanente dupa punerea sa in liberate, motiv pentru care, pentru a facilita deplasarile spre Constanta a fost achizitionat un autoturism Renault Laguna ce a fost folosit de Omar Mukhles pentru a fi antemergatorul autoturismului cu care Omar Mahmoud se deplasa la Constanta, impreuna cu Omar Hayssam. Ulterior plecarii din Romania a lui Omar Hayssam, membrii familiei sau diversi angajati, au continuat activitatea de conspirare a disparitiei acestuia, relatand cercului de cunoscuti ca acesta s-ar afla la tratament sau declarand autoritatilor judiciare ca l-au vazut si in zilele urmatoare datei de 30.06. 2006, se mai spune in motivare.

"Din situatia de fapt, retinuta de catre instanta de apel, rezulta ca inculpatul Omar Mahmoud a fost cel care l-a insotit pe inculpatul Omar Khaled Hayssam pana la Constanta, iar inculpatul Omar Mukhles a fost cel care a asigurat securitatea operatiunii, din perspectiva posibilelor controale ori verificari ce puteau fi efectuate de autoritati la locuinta inculpatilor, in timpul in care Omar Khaled Hayssam se afla in Constanta. De asemenea, inculpatul Tartoussi Moustafa a fost cel care l-a imbarcat pe Omar Hayssam pe nava pe care o agentura si care i-a oferit tot sprijinul necesar pentru ca acesta sa paraseasca tara prin portul Constanta, ulterior asteptandu-l la Alexandria, pentru a asigura succesul celei de-a doua etape a calatoriei, pe ruta Alexandria-Tartus", se arata in document.

Citeste si:

Instanta suprema mai subliniaza ca in cauza sunt intrunite exigentele tragerii la raspundere penala a inculpatilor, intrucat fapta exista, a fost comisa de catre inculpati cu vinovatie, iar cauze justificative sau de neimputabilitate nu exista, contrar a ceea ce a apreciat instanta fondului. Inalta Curtea avut in vedere si gravitatea actului terorist comis de Omar Hayssam, acesta fiind condamnat ulterior la 20 de ani inchisoare pentru rapirea jurnalistilor romani in Irak. "Astfel, Inalta Curte considera ca pedepsele orientate spre maxim si pedeapsa maxima ce se vor aplica inculpatilor va fi in masura sa asigure restabilirea ordinii de drept si reintegrarea sociala a inculpatilor.

Pentru toate aceste considerente, inculpatii Omar Mahmoud si Omar Mukhles vor primi o pedeapsa de cate 5 ani inchisoare, iar inculpatul Tartoussi Mustafa va primi o pedeapsa mai mare, de 7 ani inchisoare, acesta fiind maximul special prevazut de lege, in cazul sau instanta dand eficienta practica dispozitiilor art. 78 alin. 1 Cod penal care prevad ca 'in cazul in care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special'". Instanta suprema i-a condamnat definitiv, pe 7 octombrie 2014, pe fratii lui Omar Hayssam, Mukhles si Mahmoud, si pe Mustafa Tartoussi. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au schimbat sentinta primita de cei trei in prima instanta, la Curtea de Apel Oradea, care a dispus achitarea lor, in 8 octombrie 2012.

La sfarsitul lunii noiembrie 2007, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) i-au trimis in judecata pe Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul careia Omar Hayssam a fugit din tara, si pe Mukhles si Mahmoud Omar, pentru ca, in perioada 23-30 iunie 2006, au planificat si inlesnit iesirea frauduloasa din Romania a lui Omar Hayssam, desi cunosteau ca sirianul a fost trimis in judecata pentru acte de terorism, prin organizarea si finantarea operatiunii de rapire in Irak, in martie 2005, a jurnalistilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian. In 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost retinut si, desi Presedintia anunta atunci ca este acuzat de implicare in rapirea celor trei jurnalisti, sirianul a fost arestat preventiv pentru infractiuni economice, intr-un alt dosar.

La aproape un an si o luna de la plasarea lui in arest, instanta a acceptat sa il elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse si arestarea sirianului. Eliberarea a fost ceruta pe motiv ca starea de sanatate a lui Hayssam s-a degradat, dupa operatia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat in 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova. In 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din Romania. Fuga acestuia a determinat revocarea din functii a sefilor SRI, SIE si DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga si Virgil Ardelean, dar si a procurorului general al Romaniei Ilie Botos, in 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat in urmarire generala la nivel national si international, in baza unui mandat de arestare preventiva emis in lipsa de catre Curtea de Apel Bucuresti, in iulie 2006. Sirianul a fost adus in tara in 19 iulie 2013, dupa sapte ani de la fuga acestuia din Romania. Omar Hayssam a fost atunci incarcerat, pentru a executa pedepsele definitive primite in trei dosare, respectiv 20 de ani de inchisoare pentru rapirea celor trei jurnalisti, 16 ani de inchisoare pentru inselaciune, in dosarul "Volvo" si trei ani de inchisoare pentru fraude, in cauza "Foresta Nehoiu".