"Cadrul actual, in vigoare din 2011, a condus la o crestere a numarului de locuri de munca si o scadere a somajului, la o crestere economica pozitiva, o crestere a salariului minim si mediu si o scadere a conflictelor de munca. Proiectul de modificare a Codului Muncii, aflat in prezent in procedura de legiferare la Camera Deputatilor, reduce drastic flexibilitatea conditiilor de munca, conducand la scaderea competitivitatii companiilor si a Romaniei. Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decat cel din anul 2011 este o masura profund inadaptata realitatilor actuale ale economiei si pietei muncii", arata CCIFER, intr-un comunicat, potrivit Mediafax.

Camera Franceza de Comert si Industrie da ca exemplu propunerea de reintroducere a contractului colectiv de munca la nivel national, care ar putea duce, in fapt, la existenta a doua reglementari paralele distincte aplicabile la nivel national - Codul Muncii si Contractul Colectiv.
O astfel de propunere este inacceptabila, in contextul in care, potrivit organizatiei, dubla reglementare din trecut a creat o serie nesfarsita de probleme practice de interpretare si aplicare si dezbateri inutile.

"Asa cum am subliniat si in Cartea Alba a Competitivitatii, publicata in mai 2015, legislatia rigida afecteaza flexibilitatea si nu permite companiilor sa se adapteze la evolutia pietei, impunand costuri suplimentare tuturor companiilor cu impact direct in siguranta locurilor de munca. Aceste modificari nu fac decat sa accentueze slaba productivitate a muncii care atinge astazi doar 22% din media europeana, conform cifrelor Eurostat", a declarat presedintele CCIFER, Eric Faidy.

Masuri precum stabilirea obiectivelor de performanta individuale dar si a criteriilor de evaluare doar prin negociere colectiva si nu ca atribut al angajatorului, eliminarea neperformantei din criteriile de concediere colectiva, eliminarea perioadei de proba pentru angajatii care au fost recrutati prin concurs sunt cateva exemple din propunerile facute care pot afecta abilitatea companiilor de a oferi un serviciu de calitate, adaptat exigentelor pietei, noteaza sursa citata.

De asemenea, propuneri precum eliminarea posibilitatii de a impune o perioada de retentie pentru angajatii care au beneficiat de programe de formare profesionala mai mici de un an ar putea conduce la scaderea volumului de instruiri profesionale si prin urmare a calitatii competentelor salariatilor.

Citeste si:

"Prevederile privind salariul minim, impunerea unor sporuri obligatorii si perioada mult mai redusa pentru compensarea orelor suplimentare, limitarea perioadei de referinta pentru calcularea mediei orelor de munca la 4 luni vor impacta capacitatea companiilor din sectoarele nementionate in lista explicita de exceptii ( ex : industrie, retail, etc) de a se adapta cerintelor pietei si vor scadea competitivitatea prin cresterea costurilor, implicit a celor cu forta de munca prin cresterea inclusiv a contributiilor obligatorii pentru angajatori. Impactul financiar al unor astfel de prevederi, pe termen mediu si lung va avea ca efect majorarea numarului de societati care pot intra in insolventa/faliment, in special cele medii si mici, dar si diminueaza competitivitatea prin cresterea costurilor, implicit a celor cu forta de munca prin cresterea inclusiv a contributiilor obligatorii pentru angajatori. Impactul financiar al unor astfel de prevederi, pe termen mediu si lung va avea ca efect majorarea numarului de societati care pot intra in insolventa/faliment, in special cele medii si mici, dar si diminuarea posibilitatilor de atragere a investitorilor", arata CCIFER.

In plus, obligativitatea acordului in scris a sindicatelor pentru definirea normelor de munca si comunicarea in scris cu salariatul privind modificarile contractului individual de munca vor genera un proces birocractic complicat cu riscul de a bloca desfasurarea normala a activitatilor economice.

"Dorim ca modificarile Codului muncii sa se faca in urma unor consultari tehnice impreuna cu reprezentantii mediului de afaceri alaturi de ceilalti parteneri implicati in dialogul social pentru mentinerea factorilor de flexibilitate si cresterea nivelului de competitivitate a fortei de munca. De asemenea, ne exprimam ingrijorarea asupra faptului ca un proiect legislativ de o asemenea importanta a fost adoptat tacit de catre Senatul Romaniei, fara a face obiectul unor dezbateri, analize, consultari si fara a se obtine si lua in considerere avizele necesare. Cu atat mai mult consideram ca in camera decizionala se impune o dezbatere publica de substanta asupra acestui proiect de modificare pentru a evita adoptarea unor masuri al caror impact poate fi de natura a destabiliza piata muncii si dezvoltarea economica a Romaniei", concluzioneaza sursa citata.

CCIFER reuneste peste 450 de companii, reprezentand 15% din PIB si peste 130.000 de locuri de munca directe. Organizatia a elaborat Cartea Alba a Competitivitatii, cu masuri structurate in jurul a opt domenii cheie - educatie, inovatie, piata muncii, piete finaciare, achizitii publice, agricultura, energie si turism. Printre recomandari se numara anualizarea calculului timpului de lucru si incurajarea mobilitatii profesionale prin incadrarea pe baza competentelor, si nu a studiilor.

Sursa foto: Angajati obositi/Shutterstock.com