La ora transmiterii acestei stiri, reprezentantii Centrul de Investigatii pentru Siguranta Aviatiei Civile sustin o conferinta de presa in care anunta finalizarea raportului in cazul accidentului aviatic din Apuseni. Raportul are 150 de pagini si a fost intocmit impreuna cu specialisti din Marea Britanie - stat de fabricatie a aeronavei si SUA, unde au fost fabricate motoarele, scrie Mediafax.

Eugen Suciu, membru al comisiei de investigatie in cadul CIAS, a declarat ca raportul arata ca aeronava zbura la o altitudine ”nepotrivita, sub altitudinea minima de siguranta in zona, deasupra Carpatilor Meridionali. El a spus ca pe parcursul zborului aeronava s-a confruntat cu un givraj care a afectat capacitatea motoarelor, nepermitand atingerea unei altitudini de siguranta.

”Pe parcurusl acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeeronavei sa atinga altitudinea de 11.000 de picioare”, a aratat Suciu. ”Conform datelor pe care le-am colectat, a reiesit ca la momentul traversarii Carpatilor Meridionali aeronava s-a confruntat cu un givraj de nivel mediu, astfel incat sistemul de degivrare a putut face fata cat de cat”, a completat Eugen Suciu.

In accidentul aviatic produs in 20 ianuarie 2014 in Muntii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion. Totodata, au fost raniti copilotul Razvan Petrescu si medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul "Sfanta Maria" si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor.

Echipa medicala din avion mergea de la Bucuresti la Oradea, unde urma sa preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului si victimele au fost gasite de trei localnici, dupa cautari care au durat aproximativ cinci ore si la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, politisti, salvamontisti, angajati ai Parcului National Muntii Apuseni si localnici.

In investigatia tehnica, specialistii au examinat epava si locul producerii accidentului, au analizat, in colaborare cu reprezentantul acreditat al AAIB - Marea Britanie, datele inregistrate pe GPS-ul gasit la bordul aeronavei, precum si conformitatea sistemului ELT (Emergency Locator Transmitter) fata de documentatia tehnica de instalare, starea de functionare, precum si momentul si modul de rupere al antenei de 406,025 MHz.

Citeste si:

Specialistii au studiat sistemul de cautare si salvare, in limita competentelor CIAS, prin analizarea legislatiei in vigoare, analizarea documentelor puse la dispozitie de catre CC-SAR Romatsa, intervievarea personalului din cadrul CC-SAR, analizarea documentatiei internationale de referinta si a fost intocmit un document intern care va fi utilizat in intocmirea raportului final.

De asemenea, au fost analizate conditiile meteo in care s-a desfasurat misiunea de zbor, prin studierea hartilor cu datele meteorologice reale observate la statiile meteorologice din reteaua ANM, imaginilor radar provenite de la reteaua meteorologica nationala radar, imaginilor transmise de satelitul meteorologic geostationar pentru Europa, METEOSAT-10 si a materialelor de prognoza emise de ROMATSA. Starea de functionare a motoarelor la momentul producerii accidentului a fost analizata prin intermediul reprezentantului acreditat al NTSB, in laboratorul producatorului, respectiv Lycoming Engines din SUA.

Un raport preliminar al anchetei tehnice a fost dat publicitatii in ianuarie 2015 de catre Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile (CIAS), iar potrivit acestuia producatorul motoarelor mentiona ca nu a detectat anomalii tehnice care sa indice afectarea puterii motoarelor in conditiile de testare.

Raportul Centrului de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile este asteptat la dosarul anchetei derulate in acest caz de Parchetul instantei supreme. In acest dosar, procurorii au decis inceperea urmaririi penale pentru ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si neglijenta in serviciu, dar si pentru neluare si nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca si incalcarea de catre personalul aeronautic civil a indatoririlor de serviciu.

La inceputul acestui an, Parchetul ICCJ anunta ca in acest caz au fost audiate peste 200 de persoane, pe parcursul a 2.354 ore de ancheta si s-au solicitat relatii de la peste 40 de institutii ale statului. Martorii audiati au fost din cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Sanatatii, Administratiei Romane a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), spitalelor judetene Alba, Cluj si Oradea, Spitalului Municipal Beius, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic "Sf. Maria" Bucuresti, Agentiei Nationale de Transplant, Scolii Superioare de Aviatie Civila, ocoalelor silvice Horea, Gilau., Asociatiei Salvatorilor Montani Bihor, serviciilor publice judetene Salvamont Alba si Cluj. De asemenea, printre martori au fost si locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea si Belis., care au intervenit in sprijinul echipelor de cautare si salvare a supravietuitorilor accidentului aviatic.

In acelasi timp, s-au solicitat relatii de la peste 40 de institutii ale statului. La solicitarea Sectiei parchetelor militare, Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiza medico-legala privind-o pe victima Aurelia Ion.