Dosarul Revolutiei, clasat: care este bilantul dupa 25 de ani de cercetari

Vineri, 23 octombrie 2015, la aproape 26 de ani de la Revolutie, timp in care au fost constituite peste 4.500 de dosare, iar multe dintre victime s-au adresat CEDO pentru a-si face dreptate, dosarul este clasat, lasand intrebari fara raspuns. Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care si-a anuntat decizia printr-un comunicat de presa, la noua zile de la ordonanta de clasare a dosarului Revolutiei, motiveaza ca pentru unele fapte exista condamnari in alte cauze. Procurorii mai spun ca ”din cauza oboselii si a stresului la Revolutie s-au tras focuri de arma intre militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu usurinta" focul spre imobile sau masini care nu opreau la filtre”, potrivit Mediafax.

Procurorii spun ca in acest dosar s-au facut cercetari cu privire la 709 oameni care au murit in timpul Revolutiei, alti 2.198 care au fost raniti, dintre care 1.855 impuscati, si 924 retinuti. Conform anchetatorilor, unii dintre cei vinovati de omor si ranire prin impuscare au fost trimisi in judecata si condamnati, iar in unele cazuri "decesul a fost urmare a unui act suicidal (impuscare, precipitare etc.), a manevrarii imprudente a armamentului din dotare de catre cel in cauza sau s-a datorat unor cauze patologice".

Anchetatorii mai sustin ca, in principal, ”leziunile au fost urmare a unor agresiuni, dar exista si situatii in care au fost provocate de accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenta a imobilelor avariate in contextul evenimentelor, activarea accidentala a unor dispozitive din sistemul de aparare al unitatilor militare)”, precum si "situatii in care unele persoane au suferit afectiuni neuropsihice". Faptele comise in decembrie 1989 au facut, initial, obiectul a 4.544 de dosare penale. Dintre acestea, au fost trimise in judecata 112 dosare, cu 275 de inculpati, intre care 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen si 87 de civili.

Astfel, mii de plangeri privind reprimarea armata a manifestatiilor de la Bucuresti, Oradea, Constanta, Craiova, Bacau, Targu Mures si Cluj-Napoca au ramas nesolutionate. Cercetarile au fost facute de mai multe unitati de parchet: in 1.244 de dosare cercetarea a fost facuta de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, in 17 dosare - de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Iasi, in 317 dosare - de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, in 169 de dosare - de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara, in 233 de dosare - de Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel si in 2.564 de dosare - de Sectia Parchetelor Militare din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Dosarul Revolutiei a fost preluat de procurorii de la Parchetul Militar Bucuresti in martie 2014, de la Sectia de urmarire penala a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala. Cazul se afla la Parchetul instantei supreme din aprilie 2011, dupa ce Sectia Parchetelor Militare si-a declinat competenta de solutionare. Anterior, in 2009, cauza fusese preluata de Parchetul instantei supreme de la Parchetele Militare, acolo unde existau cateva mii de anchete, care in urma cu cinci ani au fost comasate intr-un singur dosar.
Potrivit procurorilor Parchetului instantei supreme, pentru dispunerea, organizarea, conducerea, coordonarea si punerea in executare, in perioada 16 - 22 decembrie 1989, a masurilor de reprimare a manifestantilor au fost cercetate, judecate si condamnate peste 50 de persoane, in frunte cu Nicolae si Elena Ceausescu, alaturi de ministri si comandanti militari.

Procurorii arata ca esecul mitingului din data de 21 decembrie 1989 din Bucuresti si transformarea acestuia intr-o miscare populara de mare amploare impotriva regimului comunist a determinat conducerea politica sa ia masuri de reprimare a acesteia. Pentru coordonarea si conducerea operatiunilor de reprimare, Nicolae Ceausescu a instituit un comandament format, intre altii, din Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dinca si generalii Iulian Vlad si Vasile Milea, care "au dat curs hotararii adoptate in sedinta fostului Comitet Politic Executiv al CC al PCR din data de 17 decembrie 1989, de a se actiona impotriva demonstrantilor prin orice mijloace, inclusiv prin folosirea armelor".

”Transpunerea organizatorica, la nivel central, a deciziei de reprimare a manifestantilor a fost efectuata de Tudor Postelnicu, in calitate de ministrul de interne, general-colonel Iulian Vlad, in calitate de ministru secretar de stat la Ministerul de Interne si sef al Departamentului Securitatii Statului, respectiv de general-colonel Vasile Milea, in calitate de ministru al apararii nationale, iar la nivel local de secretarii comitetelor judetene de partid si de conducatorii organelor de militie si securitate, respectiv de comandantii unitatilor militare teritoriale”, arata anchetatorii.

In actiunea de punerea in executare a deciziilor si ordinelor de reprimare a manifestantilor au fost implicate forte supranumerice si eterogene, apartinand Militiei, Securitatii si Armatei, mai arata procurorii. Printr-un rechizitoriu din 1990, s-a dispus trimiterea in judecata a lui Tudor Postelnicu, a lui Iulian Vlad si a altor 10 persoane, printre care seful Militiei Bucuresti si al Penitenciarului Jilava, pentru ca au ordonat si au executat actiuni de reprimare a miscarii de protest din mun. Bucuresti, in cadrul carora au fost retinute si cercetate nelegal un numar de 1245 de persoane in scopul de a se obtine declaratii cu privire la conducatorii si organizatorii actiunii de protest.

Prin sentinta din 10 mai 1991, Curtea Suprema de Justitie - Sectia Militara a dispus condamnarea pentru infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal a lui Tudor Postelnicu, la sase ani de inchisoare, si a lui Iulian Vlad, la patru ani de inchisoare. Printr-un alt rechizitoriu, din 1990, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a lui Tudor Postelnicu, Emil Bobu (fost secretar si membru al Comitetului Politic Executiv al PCR), Ion Dinca (fost prim viceprim-ministru si membru C.P.Ex al PCR) si Manea Manescu (fost vicepresedinte al Consiliului de Stat si membru C.P.Ex al PCR). In fapt s-a retinut ca, prin acordul lor exprimat in cadrul sedintelor C.P.Ex. al PCR din data de 17.12.1989 si 22.12.1989 precum si prin actiunile concrete pe care le-au intreprins, au actionat pentru reprimarea demonstratiilor din Timisoara, Cluj, Bucuresti si celelalte localitati unde au fost inregistrate victime.

Printr-o decizie din 26 aprilie 1993, Curtea Suprema de Justitie i-a condamnat pe Tudor Postelnicu la 17 ani de inchisoare, pe Ion Dinca, la 15 ani de inchisoare, si pe Emil Bobu si Manea Manescu la cate 10 ani de inchisoare, pentru complicitate la omor deosebit de grav. Iulian Vlad, trimis in judecata in iulie 1990, a fost condamnat, in 28 aprilie 1992, la 12 ani inchisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav.

Printr-o rezolutie din 1995, s-a dispus incetarea urmaririi penale fata de general Vasile Milea, ca urmare a decesului acestuia, in 22 decembrie 1989.

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis in judecata pe generalii Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac, fiind inculpati ca principali responsabili de organizarea represiunii armate fata de demonstratiile anticomuniste de la Timisoara.

In anul 2000, generalii au fost condamnati la 15 ani de inchisoare, insa in 2001 procurorul general al Romaniei Joita Tanase a facut un recurs in anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzatii au fost eliberati din arest.

In final, in 15 octombrie 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a condamnat pe cei doi generali la cate 15 ani de inchisoare pentru omor si tentativa de omor privind organizarea si coordonarea represiunii de la Timisoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamantii sa plateasca in solidar cu Ministerul Apararii despagubiri, sume care au fost achitate.

In absenta unor decizii de condamnare si acordare de despagubiri in tara, fosti revolutionari sau urmasi ai acestora s-au plans la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). In 27 ianuarie 2015, Romania a fost condamnata la CEDO sa plateasca 832.500 de euro catre 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestatiilor contra regimului comunist,din decembrie 1989.

Tot anul acesta, in aprilie, CEDO a hotarat ca statul roman sa plateasca 15.000 de euro vaduvei unui barbat omorat in timpul Revolutiei, la Bucuresti, in casa, de un glont care a trecut prin fereastra. In mai, CEDO a decis despagubirea cu 60.000 de euro a patru ucraineni care au cazut victime zvonurilor din timpul Revolutiei privind venirea teroristilor sa reinstaureze regimul comunist, o femeie pierzandu-si viata impuscata de soldati romani.

In 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul roman sa plateasca 45.900 de euro unui numar de 34 de fosti revolutionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. In martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul roman sa acorde despagubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revolutiei de la Timisoara din decembrie 1989.

In mai 2011, CEDO a hotarat, in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane, pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in "dosarul Revolutiei", ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, precum si de 6.000 de euro presedintelui asociatiei, Teodor Maries. In martie 2011, alti cinci romani au castigat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului procesul deschis statului roman in care reclamau ineficienta autoritatilor in investigarea reprimarii violente a demonstratiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioada de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucuresti sa-i despagubeasca pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, in 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul roman la plata a 25.000 de euro despagubiri catre familia maiorului de Militie Aurel Agache, care a fost ucis in decembrie 1989, de manifestantii impotriva regimului condus de Nicolae Ceausescu. In 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despagubirea timisorenilor Horia Teodor Sandru, Stefan Raducan, Silvia Benea si Daniela Grama cu cate 5.000 de euro, dupa ce acestia au reclamat incalcarea dreptului la un proces echitabil intr-un termen rezonabil.

Revolutia din 1989, care a dus la caderea regimului Ceasescu, a inceput in Timisoara, la jumatatea lunii decembrie, cu proteste fata de incercarea autoritatilor de a-l evacua pe pastorul reformat László T�kés. Manifestatiile de strada, la care autoritatile au ripostat inclusiv cu focuri de arma, s-au transformat in protest fata de regimul dictatorial, al carui ecou a ajuns in Bucuresti in 21 decembrie. Atunci, dupa o adunare populara la care Nicolae Ceausescu spera sa calmeze spiritele anuntand cate 100 de lei in plus la salariile clasei muncitoare, mii de bucuresteni au protestat in centrul Capitalei, miscarea de strada fiind reprimata cu gloante si arestari.

O zi mai tarziu, in 22 decembrie, bucurestenii au iesit din nou in strada, in numar mult mai mare, estimat la cateva zeci de mii, care au ocupat piata din fata Comitetului Central al Partidului Comunist si l-au determinat pe Ceausescu sa paraseasca sediul CC cu un elicopter. Dupa fuga dictatorului, manifestantii au ocupat atat Comitetul Central, cat si sediul televiziunii publice, in jurul orei 12.30, acesta fiind momentul - considerat simbolic - al victoriei Revolutiei. Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generala a fost inlocuita de haos odata cu atacarea cu focuri de arma a unor institutii publice de catre indivizi necunoscuti, numiti generic "teoristi". Timp de cateva zile, strazile din Bucuresti, dar si din multe orase din tara, au fost patrulate de militari si voluntari, iar schimburile de focuri cu "teroristii" au facut victime.

Razboiul de strada cu inamici a caror identitate ramane si astazi, cel putin in parte, necunoscuta s-a incheiat in 25 decembrie, cand Nicolae si Elena Ceausescu, prinsi la Targoviste, au fost executati in urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar. Potrivit statisticilor oficiale, la Revolutia din decembrie 1989, 1.142 de persoane si-au pierdut viata, 3.138 au fost ranite, iar 760 de oameni au fost retinuti.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: