Salvarea si blestemul nostru, simultan, sunt retelele sociale. Tehnologia de care parintii nostri nu au avut parte in 1989, la Revolutie. Este o sabie nu doar cu dublu tais, ci cu nenumarate ascutisuri si locuri in care sa te tai, daca nu stii sa o manui. S-a vazut acest lucru foarte clar miercuri seara, in adunarile simultane din mai toate judetele Romaniei.
Aveam doar 8 ani la Revolutia din ’89, deci pe moment nu pricepeam ce se intampla si de ce bunicul meu era in Piata Revolutiei, cu gloantele suierandu-i pe la urechi. Stiu doar ca am fost trimis departe, sa nu fiu in pericol si urma sa aflu peste ceva ani ce s-a intamplat, de fapt.
Multi au comparat ce s-a intamplat ieri cu o revolutie, o revolta populara, pastrand proportiile violentei, bineinteles. Sau mai degraba, lipsei de violenta din zilele acestea, un lucru de aplaudat. Diferenta majora? Parintii nostri au stiut ce sa ceara, pentru ce se lupta, ce sa scandeze si de ce au stat si au murit in Piata Revolutiei, la Universitate, in Timisoara, in toata tara.
Miercuri seara, 26 de ani mai tarziu, in aproape aceleasi piete, poate pe locurile in care semeni de-ai nostri au sangerat pentru libertate, o noua generatie a avut sansa sa aiba Romania in maini; sa o stranga, imbratiseze, protejeze, sa isi ceara drepturile, sa aiba grija de ea. Si acea Romanie s-a scurs printre degetele lor, pe pavaje, in gropi si canale.
Citeste si:
“Stii ce le-ar trebui? O SCENA cu o statie de amplificare! Atat! Si acolo, pe scena aia, se va putea naste un lider!”
Nimeni nu stia ce vrea, de fapt. Sau, toti stiau ce vor, dar nu se puneau de comun acord. O mare masa de oameni, fara lideri, plina de energie, dar complet debusolati. Ma intreba cineva “Si? Care sunt principalele 47 de lucruri care s-au cerut ieri, in strada?”. O intrebare “spot on”, cum ar spune englezul. Nimeni se punea de-acord cu toti si toti nu se punea de-acord cu nimeni. Grupuri razlete de oameni care scandau “Jos Parlamentul”, “Vrem schimbare”, “Sistemul, blestemul”, “Jos coruptii”, “Vrem anticipate”, “Tehnocrati!”,”Salvati Rosia Montana”, “Daniel, pleaca”, “Jos biserica”, “Jos masoneria!” si, de ce nu, astupati gropile din pavaj.
Citeste si:
Televiziunile incercau sa gaseasca o coerenta in tot ce se intampla, insa fara mare succes. Da, frumos, sunt extrem de multi oameni in strada, 70.000 in toata tara, insa, daca provincia scandeaza “Bucuresti, suntem alaturi de voi!”, bucurestenii scandeaza…de toate.
Mai rau, acest lucru s-a propagat vertiginos si pe Facebook. Si aici revin la ideea sabiei cu ‘n’ taisuri. Daca in prima zi, adunarea incitata pe reteaua sociala a stiut ce sa ceara in strada (Demisia Ponta, Guvern, Piedone, Oprea), acum degringolada s-a reflectat din strada si pe Facebook si invers. Am vazut comentarii peste comentarii si postari peste postari atat de diferite incat ai zice ca sunt scrise una la 1800, una in anul Domnului 450 si altele in 2000. Toata lumea se cearta cu toata lumea, toti vocifereaza ca ei stiu cel mai bine, se contrazic si, cel mai grav, nu exista un lider, cineva de incredere, care sa fie ascultat, urmat, cunoscut, apreciat de tineri, de cei din strada.
Citeste si:
“Stii ce le-ar trebui? O SCENA cu o statie de amplificare! Atat! Si acolo, pe scena aia, se va putea naste un lider!”, imi mai spunea cineva. Este si asta o solutie, un loc unde un om, la un microfon, sa adune multimea, sa o polarizeze, sa STRIGE catre Guvern, politicieni, ceea ce se doreste.
In situatia asta, au de castigat FIX cei impotriva carora romanii au iesit in strada – politicienii. Tot ce trebuie ei sa faca acum este sa…amane. Sa astepte. Deja am vazut multi oameni scarbiti pe Facebook care au anuntat ca nu vor mai iesi. Mai mult, tot pe Facebook “se zvoneste”, si cu anumite dovezi, ca in randul multimii ar fi si oameni platiti de partide sa impinga multimea in anumite directii. Din fericire, tinerii nu mai sunt atat de naivi si retelele sociale ajuta la depistarea lor. Inca o problema care a avut loc ieri, aparitia unor personaje extrem de dubioase in multime, descrisi, plastic, ca “aurolaci urat mirositori si cu mesaje violente”.
Citeste si:
Si totusi, este atat de simplu, oameni buni. Este simplu sa ceri ceva coerent, corect, democratic.
- In primul rand, ca in orice stat de drept, cere respectarea legii intru totul! De exemplu, de ce nu avem inca Parlament unicameral cu doar 300 de parlamentari? Poporul si-a spus dorinta la referendumul din 2009, insa clasa “conducatoare” a ignorat complet acest lucru.
- Modificarea sau scoaterea completa a legilor care ajuta politicienii sa fure sau a legilor vagi, incomplete; grabirea procesului legislativ in cazul unor legi de bun simt, precum, de exemplu, cea a interzisului fumatului in locuri publice. Nici in Macedonia nu se mai fumeaza in locuri publice si, din 2016, nici in Republica Moldova.
- Confiscarea averilor coruptilor. Degeaba fac ei 2-3 ani de inchisoare, daca dupa ce ies se bucura de milioanele de euro, vilele etajate, hectarele de pamant sustrase ilegal.
- Mai multe fonduri alocate unitatilor de invatamant si sanatate; un popor nesanatos, intelectual si fizic, nu are cum sa evolueze;
- Eficientizarea procedurilor juridice astfel incat cei corupti sa fie pedepsiti mai repede si sa nu fie "arestati la domiciliu" timp de cativa ani inainte de a fi condamnati sau achitati.
Macar in aceste patru puncte sa se puna de acord Romania si, atunci, poate nu o sa scape printre mainile si pumnii ridicati spre cer.
Sursa foto: Vlad Andriescu
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
