In Capitala sunt 366 de cladiri expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 183 reprezinta pericol public, alte 306 imobile fiind in clasa II de risc seismic, arata Primaria Municipiului Bucuresti. Prin programul prevazut de Ordonanta de Guvern nr. 20/1994, in perioada 2002-2012 au fost executate si finalizate lucrarile de consolidare la 14 cladiri, iar in 2013-2015 au fost finalizate alte patru cladiri. Alte 35 de cladiri au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor, iar la trei imobile sunt santiere deschise, a precizat sursa citata.

O suta de scoli au fost consolidate in cadrul programului "Reabilitarea Infrastructurii Educationale din Bucuresti", confinantat de Banca Europeana de Investitii.

De asemenea, au fost consolidate monumente istorice de interes public, printre care Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, sediul vechi al Primariei Capitalei si Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta. In prezent, sunt in derulare proiecte de consolidare la Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" si la Muzeul "Nicolae Minovici".

In Centrul Istoric, pe baza documentelor proprietarilor prevazute de lege, Primaria Capitalei are in program contractarea executiei lucrarilor de consolidare la trei cladiri. Pentru alte doua imobile, proiectele de consolidare sunt in curs de elaborare, iar pentru inca o cladire urmeaza contractarea proiectarii lucrarilor de consolidare, a precizat Primaria Capitalei.

In cazul altor zece cladiri din Centrul Istoric, care necesita consolidare si care se afla in proprietatea statului, au fost elaborate studii si expertize, urmand sa se decida in Consiliul General daca finantarea se va face din bugetul local sau in parteneriat public-privat.

In ceea ce priveste teatrele din Capitala, municipalitatea precizeaza ca Teatrul "Constantin Tanase", aflat pe Calea Victoriei nr. 33-35, a fost consolidat numai cu acordul si impreuna cu proprietarii locuintelor situate deasupra spatiului aferent teatrului.

Reprezentantii municipalitatii sustin insa ca, din punct de vedere tehnic si juridic, in aceeasi situatie se afla si alte teatre si spatii publice, iar fara acordul tuturor proprietarilor, in conditiile legale actuale, nu se pot face lucrari de consolidare.

In cazul Teatrului Nottara, care incepand de luni si-a suspendat toate spectacolele si evenimentele programate in salile din sediul de pe bulevardul Magheru nr. 20, pe termen nedefinit, Primaria Capitalei arata ca aceasta cladire nu a putut fi consolidata, in conditiile in care proprietarii refuza categoric consolidarea.

"Decizia de interventie ce revine fiecarui proprietar conduce la dificultati in luarea masurilor de punere in siguranta. Institutia noastra a actionat conform legislatiei, insa toate actiunile noastre au avut ca raspuns refuzul categoric al acestor proprietari", a precizat municipalitatea.

Intr-un anunt publicat pe site-ul Teatrului Nottara, spectatorii sunt informati ca, in urma modificarilor aduse OG 20/1994, intrate in vigoare in acceasta saptamana, institutia este obligata sa dispuna suspendarea organizarii tuturor spectacolelor si evenimentelor programate in salile situate in bulevardul Magheru. De asemenea, in anunt se arata ca teatrul a depus si va depune la toate autoritatile competente toate diligentele necesare pentru rezolvarea de urgenta a acestei situatii, solicitand Primariei Municipiului Bucuresti, in subordinea careia se afla, inclusiv punerea la dispozitie a unui alt spatiu, in vederea sustinerii temporare a reprezentatiilor.

Primaria Capitalei a aratat ca, in acest moment, se cauta o solutie pentru identificarea unui spatiu in care Teatrul Nottara sa isi poata desfasura activitatea.

Municipalitatea a precizat ca are in executie, in prezent, lucrari de consolidare la Teatrul Ion Creanga si la Teatrul Evreiesc, ambele avand sedii in cladiri care au numai aceasta destinatie.

Citeste si:

Lucrarile de consolidare la o cladire cu risc seismic pot incepe numai daca exista acordul tuturor proprietarilor. Legislatia in vigoare prevede ca orice cladire expertizata tehnic si incadrata in clasa I de risc seismic trebuie semnalizata cu panou de avertizare - "bulina rosie", obligatie care intra in atributiile proprietarilor cladirii respective, precum si ale primariilor de sector.

Pentru a incepe lucrarile de consolidare la o cladire cu risc seismis este necesar acordul tuturor proprietarilor. Pe perioada executiei, locatarii din imobilele la care se executa lucrari de consolidare pot fi mutati in locuinte de necesitate, la solicitarea acestora. De asemenea, masuri pentru reducerea riscului seismic al cladirilor trebuie luate de catre proprietari, persoane fizice sau juridice, sau asociatii de proprietari.

"Proprietarii, indiferent de forma de proprietate, din orice tip de cladire, au obligatia de a actiona pentru expertizarea tehnica. Dintre acestia, proprietarii care nu isi permit sa suporte cheltuielile unei expertize tehnice si care detin cladiri mai mari de P+3 etaje si care adapostesc aglomerari de persoane (mai mult de 10 apartamente si/sau spatii publice mai mari de 50 m) pot solicita institutiei noastre contractarea expertizarii tehnice, in baza documentelor prevazute in aceste norme. Precizam ca persoanele juridice care detin spatii in aceste cladiri vor asigura finantarea cheltuielilor din sursa lor proprie", a mai aratat municipalitatea.

Potrivit prevederilor OG 20/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, finantarea, in cota parte indiviza din proprietatea comuna a cheltuielilor privind executia lucrarilor de interventie, este asigurata din alocatii de la bugetul statului pentru locuintele aflate in proprietatea persoanelor fizice, cu recuperarea in 25 de ani de la terminarea lucrarilor, rata fixa fara dobanda, pentru spatiile aflate in proprietatea sau in administrarea primariei, de la bugetul local, din sursele proprii ale proprietarilor spatiilor cu alta destinatie decat locuinta.

Proprietarii locuintelor pot beneficia de scutire de la plata ratelor pe perioada in care veniturile, pe membru de familie, sunt sub salariul mediu net pe economie.

In anul 1998, pentru prima data, a fost aprobat Programul de actiuni privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare pentru constructiile existente, incadrate in clasa I de risc seismic, cu peste P+4 etaje, construite inainte de 1940. Programul cuprindea atunci opt cladiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare. In urmatorii doi ani, 1999-2000, alte opt cladiri au fost incluse in programe anuale pentru proiectarea lucrarilor de consolidare.

Proiectele de consolidare au fost elaborate, avizate si aprobate, pana in anul 2000, doar pentru unele cladiri, intrucat proprietarii s-au razgandit pe parcurs, din cauza solutiei propuse sau din alte motive.

In anul 2001, OG 20/1994 a fost modificata si completata prin Legea 460, fiind aprobate noi norme metodologice de aplicare a acesteia, valabile si in prezent, care prevad depunerea de catre proprietari a declaratiilor privind acordul pentru consolidare, in forma notariala, precum si instituirea ipotecii legale a statului. Aceasta situatie a condus la refuzul altor proprietari cu privire la continuarea actiunilor, respectiv executia lucrarilor de consolidare.

Municipalitatea a precizat ca abia in anul 2001 au fost organizate primele licitatii pentru contractarea executiei lucrarilor de consolidare. Dintre cele 16 proiecte, contractarea executiei lucrarilor de consolidare a fost posibila doar pentru cinci cladiri, in 2002. In cazul celorlalte cladiri, unele sunt in diferite faze de proiectare, iar pentru altele, proprietarii au refuzat continuarea actiunilor sau depunerea declaratiilor in forma notariala.

Bucurestiul este capitala cu cea mai mare expunere seismica din Europa si ocupa locul zece la nivel mondial

Potrivit datelor prezentate de municipalitate la inceputul anului, in Capitala sunt 113.863 de imobile, care totalizeaza 804.287 de apartamente. Din intreg fondul construit, cu destinatie majoritara de locuit, au fost expertizate 2.523 de cladiri si s-a constatat ca 183 de imobile se inscriu in categoria de risc I - pericol public, dintre care peste 92 la suta au fost construite inainte de 1940, adica in perioada in care nu existau norme pentru constructia de locuinte. In plus, structura acelor imobile a trecut si prin cutremurele majore de dupa 1940.

In functie de regimul de inaltime, aceste imobile se repartizeaza astfel: 85 de cladiri au peste cinci etaje (44,7 la suta), 46 de cladiri au peste opt etaje (24 la suta) si 59 au sub patru etaje (31,05).

Majoritatea specialistilor considera ca cele mai vulnerabile cladiri sunt cele construite inainte de intrarea in vigoare a codului de proiectare seismica din 1978 si se impart in cladiri inalte sau de inaltime medie, construite inainte de 1945 si cladiri inalte sau de inaltime medie, construite dupa 45, dar inainte de cutremurul din 77.

Primaria Capitalei a notificat proprietarii din peste 370 de imobile cu privire la obligatiile lor legale pentru reducerea riscului seismic si in ultimii doi ani a trimis propuneri de modificare substantiala a programului de consolidare catre Guvernul, acestea vizand inclusiv posibilitatea actionarii in instanta a tuturor proprietarilor care obstructioneaza, sub orice forma, procesul de consolidare si scoaterea acestora din programul national, urmand ca acestia sa-si plateasca in timp real consolidarea proprietatii fara a beneficia de imprumutul fara dobanda.