Acestea sunt definite si detaliate in Codul Muncii, dar si in legislatia din aproape toate statele lumii. Spre exemplu, una dintre cele mai extinse definitii o gasim pe cambridge.org, de unde aflam ca printre drepturile angajatului se afla cel de a fi tratat in mod corect, acceptabil din punct de vedere moral si in mod legal.

Contractul individual de munca este un drept al angajatului

Contractul individual de munca este documentul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu, conform codulmuncii.ro. In plus, incheierea unui contract individual de munca reprezinta un drept al angajatului care nu este persoana juridica.

Contractul individual de munca contine tote reglementarile dintre angajat si angajator, dupa cum vedem in modelul de contract pe care il putem accesa si descarca de aici.

Ce se intampla cand salariatii nu‐si primesc banii

Conform Codului Muncii, salariul se plateste cel putin o data pe luna, in ziua stabilita in contractul individual de munca sau in cel colectiv. In Romania, insa, multi angajati se confrunta cu intarzieri ale salariilor.

Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate duce la obligarea angajatorului sa plateasca daune pentru repararea prejudiciului produs angajatului. Angajatul care doreste sa‐si recupereze banii poate face asta doar prin intermediul instantei judecatoresti. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care angajatul produce daune angajatorului, dupa cum noteaza didactino.ro. Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si eligibila si a fost constatata ca atare printr‐o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Este important de stiut ca dreptul de actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea partiala sau totala a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie dupa trei ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Ce se intampla in caz de concediere

Fiecare angajat are dreptul la preaviz, cu exceptia cazului in care incetarea contractului individual de munca reprezinta o sanctiune disciplinara. Preavizul nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare.

Durata preavizului este comunicata in scris salariatului in cazul deciziei de concediere, iar contractul individual de munca isi produce toate efectele pe durata preavizului. In cazul demisiei, insa, termenul de preaviz nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functie de executie si 45 de zile lucratoare pentru salariatii cu functie de conducere.

Ce drepturi trebuie sa le acorde angajatorii angajatilor

Legislatia muncii mentioneaza o serie de drepturi ale angajatilor pe care angajatorii sunt obligati sa le acorde, indiferent de circumstante: dreptul la repaus saptamanal, dreptul la concediu de odihna anual, dreptul la salarizare pentru munca depusa, dreptul la securitate si sanatate la locul de munca/ postul de lucru, dreptul la demnitate in munca, dreptul la protectie in caz de concediere, dreptul la negociere colectiva si individuala, dreptul la egalitate de sanse, accesul la formarea profesionala, dreptul la informatii si consultari, dreptul de a participa la actiuni colective, dreptul de a constitui sau adera la un sindicat.

Sursa foto: Creative Commons