Sute de credinciosi romano-catolici de etnie maghiara din Cluj-Napoca au participat, sambata seara, la slujba de sfintire a focului care a avut loc in fata Bisericii „Sf. Mihail” din centrul municipiului, de unde au luat lumina. Acestia s-au adunat, sambata seara, in jurul orei 20, in fata lacasului de cult, unde mai multi preoti au aprins un foc, de la care s-a impartit lumina, dupa care toti cei prezenti au intrat in biserica, pentru a asista la slujba de Inviere oficiata de preotul paroh Kovacs Sandor.

La finalul slujbei, credinciosii au iesit cu lumanari aprinse in maini si au inconjurat, o singura data, intr-o procesiune, biserica.
La Timisoara, numerosi credinciosi catolici au celebrat Pastele in Domul Catolic din centrul municipiului. Celebrarea Vigiliei Pascale a inceput la ora 22, in fata Domului, cu ritualul sfintii focului. Apoi, credinciosii au intrat cu lumina noua, binecuvantata, in Domul Sf. Gheorghe unde s-a intonat Praeconium-ul Pascal (Imnul bucuriei pascale). Au urmat Liturghia Cuvantului, formata din mai multe lecturi si Psalmi din Vechiul si Noul Testament, rostite in romana, latina, maghiara si germana, celebrant principal fiind Excelenta Sa Martin Roos, episcop de Timisoara. La finalul evenimentului, credinciosii au iesit din biserica pentru a participa la Procesiunea de Inviere. Partea muzicala a Vigiliei si Liturghiei a fost interpretata de Corul „Exultate” avandu-l ca dirijor pe dl. Bajkai-Fabian Robert, organist al Domului. Slujbe similare au avut loc in toate bisericile catolice din judetul Timis.

In judetul Arad, cateva sute de credinciosi catolici s-au adunat, sambata seara, la Bazilica Papala Maria Radna pentru a participa la Slujba de Paste, iar apoi au iesit apoi cu lumanarile aprinse in fata manastirii.

In cel mai mare loc de pelerinaj catolic din vestul tarii, la Bazilica Papala Maria Radna din judetul Arad, slujbele de Paste au inceput inca de joi, in Vinerea Mare, credinciosii au refacut Calea Crucii pe dealul din spatele manastirii, pe un traseu care dateaza din 1880, iar slujbele sunt oficiate in limbile romana, maghiara si germana, iar sambata seara, in mod special, a fost si o slujba in limba latina.

In Sambata Mare, cu incepere de la ora 19, s-a oficiat Vigilia Pascale, iar apoi, soborul de preoti si credinciosii au iesit cu lumanari aprinse in fata manastirii.

Citeste si:

"Sambata seara am inceput Sfanta Liturghie, prin binecuvantarea focului, prin binecuvantarea Lumanarii Pascale, dupa care am intrat in biserica, s-a continuat Sfanta Liturghie, dupa Liturghie a urmat o ceremonie scurta la mormantul lui Iisus, si apoi a avut loc Invierea despre care ne amintim in fiecare an, ceremonia s-a incheiat cu o procesiune in fata Basilicii Maria Radna", a declarat Parintele Paroh al Basilicii Papale Maria Radna, Andreas Reinholz.

In Duminica Pastelui, slujbele au incept la ora 8:00 cu liturghia de dimineata si binecuvantarea bucatelor pascale. Luni slujbele incep la ora 10.30.

"Duminica este cea mai importanta sarbatoare a tuturor crestinilor, Invierea Domnului, ne amintim de Invierea Domnului, si sigur ne amintim de invierea fiecaruia dintre noi, si noi, asa cum Christos a murit, dar dupa trei zile a inviat, si noi, fiecare care credem in Christos, vom avea parte de aceasta inviere la sfarsitul lumii. Duminica, dupa Sfanta Liturghie, are loc binecuvantarea bucatelor pascale, oamenii vin cu cosuri la biserica, in care pun diferite alimente care se consuma in aceste zile pascale... oua, sunca, paine, cozonac si altele, acestea sunt binecuvantate si se consuma impreuna in familie dupa liturghie. In a doua zi de Pasti, luni mai avem o liturghie, pentru ca sarbatoarea Invierii Domnului tine opt zile, nu numai o singura zi, amintindu-ne de importanta acestei sarbatori pentru noi toti", a mai declarat Parintele paroh al Basilicii Papale Maria Radna Maria Radna, Andreas Reinholz.

Basilica Papala Maria Radna a fost restaurata anul trecut cu fonduri europene. Atestata documentar de peste 700 de ani, Manastirea Maria Radna a primit in anul 1992 de la Sfantul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea titlul de Basilica Papala Minor.
Basilica a fost vizitata, in 1768 de Imparatul Iosif al II-lea, iar la Maria Radna exista o veche icoana a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, care cu toate ca este tiparita pe hartie in 1668, nu a ars in 1695, cand soldatii otomani au incendiat Capela Franciscanilor din Radna. Icoana se afla intr-o pretioasa mare rama de argint, realizata in 1771 de catre mesterul aurar oficial al Curtii Imperiale de la Viena, Joseph Moser. In 1820, Arhiepiscopul principe-primat al Ungariei, Alexander de Rudna, a daruit icoanei doua coroane de aur. Icoana Sfintei Fecioare Maria de la Radna este considerata ca facatoare de minuni.