Biserica Ortodoxa ii sarbatoreste sambata pe Sfantul Imparat Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena, doi dintre cei mai iubiti sfinti de catre romani. Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, dintre cei 1.750.842 de romani sarbatoriti de Sfintii Constantin si Elena, 1.131.443 sunt femei si 619.399 sunt barbati, scrie News.ro.

Dintre femeile care isi sarbatoresc onomastica sambata, 872.774 poarta numele Elena, 115.950 sunt Ileana si 24.501 au numele Constantina. Alte 63.900 de femei se numesc Lenuta, 48.988 au numele Constanta, 1.388 de persoane se numesc Nuti si 3.627 Leana. Majoritatea barbatilor sarbatoriti sambata, respectiv 476.643, poarta numele Constantin, alti 79.276 se numesc Costel, iar 30.668 au numele Costica. De asemenea, alte 21.062 de persoane se numesc Costin, 10.674 - Costinel, 746 - Costi si 330 - Costelus. De asemenea, numeroase biserici, din tara si din strainatate, poarta hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, care sunt si ocrotitorii Catedralei Patriarhale.

Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala Patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti Constantin Serban Basarab (1654 - 1658), care a fost sfintita in 1658. In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a daruit patriarhului Teoctist o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

In fiecare an, in ziua praznuirii sfintilor, racla cu sfintele moaste este scoasa in procesiune si asezata spre inchinarea credinciosilor, alaturi de racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor. Sambata, Catedrala Patriarhala isi sarbatoreste hramul istoric, iar Sfanta Liturghie va fi oficiata de Patriarhul Daniel. Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt cunoscuti drept cei care au dat libertate crestinismului.

Citeste si:

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfantul Constantin cel Mare, a fost imparat roman, proclamat Augustus de catre trupele sale in data de 25 iulie 306. In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine "religie permisa", alaturi de altele din imperiu, el luand mai mai multe masuri in favoarea Bisericii crestine, inlaturand din legile penale pedepsele contrare crestinismului. In 321, Imparatul Constantin cel Mare a declarat duminica drept sarbatoarea saptamanala a crestinilor, zi de odihna in imperiu, in care si soldatii asistau la slujba.

Imparatul si familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat si la construirea altora. Totodata, imparatul Constantin cel Mare a construit o noua capitala - inaugurata la 11 mai 330 -, transformand orasul Bizantium in orasul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala crestina a Imperiului Roman. Sfantul Constantin cel Mare a murit in Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, si a fost inmormantat in Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Elena, originara, probabil, din Drepanum (numit dupa aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune ca era fiica unui hangiu. O legenda ulterioara spune ca era fiica regelui Coel, care a casatorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita razboaiele dintre britanici si Roma. Constantius Chlorus a divortat de ea, in jurul anului 292, pentru a se casatori cu fiica vitrega a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi imparat al Imperiului Roman si, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenta importanta la curtea imperiala.

Sursa foto: Dragon Images, Shutterstock