Patronii de hoteluri si restaurante au o noua problema. Cu totii sunt preocupati ce impozit forfetar vor plati de anul viitor. Practic, daca esti cat mai aproape de centrul oraselor si ai vad, dai mai mult, potrivit proiectului de lege adoptat de Camera Deputatilor in urma cu cateva zile. Firmele cu profit mare vor fi avantajate de noua forma de impozitare, in schimb micii intreprinzatori vor trebui sa plateasca ”impozitul specific” indiferent daca fac sau nu profit.
Introducerea unui nou sistem de impozitare in industria hoteliera si de alimentatie publica, adoptat de Camera Deputatilor in urma cu cateva zile, ar trebui sa genereze o ieftinire a pachetelor turistice, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea. Acesta afirma ca noua taxa este practic un impozit forfetar ce inlocuieste impozitul pe profit si care va fi platit acum de toate firmele din industria hoteliera, "nu doar de unele", scrie News.ro.
"Mi-as dori foarte mult ca aceasta reducere de impozit pe profit sa o resimtim si noi in tarife, pe care din pacate nu le-am simtit. Acum ca TVA in alimentatie publica a scazut de la 24% pana la 9% nu as putea sa spun ca in restaurantele din tara a scazut foarte mult pretul", a observat presedintele ANAT. Acesta spune ca ar fi foarte corect ca reducerile de tarife si de impozite sa se vada si in pretul catre client, "nu doar in buzunarul patronului". "Acesta este de fapt impozitul forfetar si inlocuieste impozitul pe profit. Cei (firmele din turism, n.r.) care plateau mai mult vor plati mai putin, iar cei care nu plateau deloc vor plati de acum. Cert e ca toata lumea va plati", a adaugat Alin Burcea.
Citeste si:
Seful ANAT precizeaza ca orice companie care face cazare va trebui sa plateasca de acum statului un impozit mic, din punctual lui de vedere "chiar foarte mic". "Problema care se pune acum este daca statul va colecta mai mult. Principiul impozitului forfetar este <<mai putin de la toti>>, nu <<mai putin de la mai putini>>. Iar statul va putea verifica foarte usor daca o firma si-a platit sau nu acest impozit specific, controlul va dura intre 2 si 4 minute", spune presedintele ANAT. Burcea spune ca, acum cativa ani, cand a aparut prima data acest proiect, patronatele hoteliere nu au primit prea bine initiativa, pentru ca nu au inteles-o.
"In momentul in care au inteles ca aceasta lege asigura o oarecare echitate in plata impozitului catre stat - pentru ca erau unele hoteluri si foarte multe pensiuni care nu plateau - au inceput sa promoveze sa faca lobby pentru acest act normativ", a adaugat seful ANAT. Camera Deputatilor a adoptat, marti, Legea privind impozitul specific al unor activitati care, prin derogare de la Codul Fiscal, instituie un nou sistem de impozitare in industria hoteliera si de alimentatie publica, impozitul specific fiecarui agent economic fiind calculat in functie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier si coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii.
Citeste si:
Motivarea instituirii unui impozit specific acestor sectoare de activitate este legata de nivelul mare al evaziunii fiscale, legea fiind necesara, se arata in expunerea de motive, din ”necesitatea asigurarii unui tratament fiscal echitabil in mediul economic care sa respecte principiul proportionalitatii. Noua modalitate de impozitare aplicabila contribuabililor din sectorul turistic, restaraunte si alimentatie publica, va conduce la promovarea unei etici in afaceri, prin eliminarea unei concurente neloiale, cresterea conformarii voluntare si stimularea investitiilor.
Astfel, impozitul va varia in functie de zona in care se afla contribuabilul fiind stabilite cinci categorii distincte de zone, cu coeficienti de zona diferiti: Bucuresti; opt poli (Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Sibiu, Timisoara); municipiile; orasele si statiunile de interes national; zona rurala, Delta Dunarii; statiunile de interes local. Primele patru categorii sunt impartite, la randul lor, fiecare dintre ele, in alte patru zone, in functie de distanta fata de centrul localitatii.
Citeste si:
Legea introduce si un coeficient sezonier care se refera la perioada de functionalitate a unitatilor de cazare in timpul unui an: mediul rural; litoralul; Delta Dunarii; statiunile montane; Bucurestii, cei opt poli, municipiile si orasele; statiunile balneare. Ultimul coeficient este legat de numarul de stele sau de margarete al hotelului sau pensiunii. Prin aplicarea acestor coeficienti asupra fiecarei unitati hoteliere sau de alimentatie publica rezulta valori diferite ale impozitului specific datorat statului, de la o unitate sau alta. In calculul impozitului specific, mai sunt incluse numarul de locuri de cazare, suprafata utila a locatiei si coeficientul de ajustare pentru spatiul tehnic.
Cu alte cuvinte, firmele cu profit mare vor fi avantajate de noua forma de impozitare, deoarece sunt scutite astfel de la plata impozitului pe profit. In schimb firmele nou infiintate sau micile afaceri vor avea de dat bani la stat, indiferent ca au profit sau nu. De altfel, secretarul de stat la Ministerul de Finante, Gabriel Biris, este de parere ca ”diferenta dintre impozitul pe profit datorat in mod normal si acest <<minunat>> impozit specific se numeste <<ajutor de stat>>. Care ajutor de stat poate fi acordat, dar numai dupa ce se indeplinesc ceva formalitati. Care nu au fost facute...”.
Citeste si:
Iar ajutoarele de stat care nu respecta reglementarile europene, vor trebui ”recuperate de stat de la beneficiari. Cu dobanzi. Care vor fi calculate, ghici cum? In urma unor controale (tematice), care vor veni, evident, cam la limita perioadei de prescriptie, ca sa se stranga si dobanzi”, comenteaza Biris intr-o postare pe Facebook. El atrage atentia si ca noua lege avantajeaza afacerile mari, care vor plati mai putini bani la stat. Concret, suma maxima pe care o vor plati marile restaurante si cluburi (peste 800 metri patrati) din centrul Bucurestiului, de exemplu, ca impozit anual este de 38.430 lei. Adica, ”suma comparabila cu <<darile>> pe care un angajat cu salariul mediu pe economie le plateste statului”, explica secretarul de stat de la Ministerul de Finante, cu precizarea ca ”cei mari de pe litoral sau alte localitati vor avea de platit mai putin”.
Citeste si:
Pentru comparatie, suma minima ce va trebui platita de micile afaceri din domeniu (sub 20 mp) este de 11.214 lei. Asta inseamna ca un restaurant mic, de subzistenta, va plati un impozit specific pe metrul patrat cu 1.460% mai mare decat unul de 1.000 metri patrati, a calculat Gabriel Biris. ”Mai tineti minte <<forfetarul lui Pogea>>? Cel despre care s-a spus ca a omorat zeci de mii de afaceri mici? Acela era doar de 4.300 de lei, adica de aproape trei ori mai mic decat impozitul acesta. Cam cati dintre micii antreprenori vor ingrosa randurile somerilor?”, se intreaba el in comentariul de pe pagina de socializare.
Sursa foto: Brian A Jackson, Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
