Va simtiti ignorati de ceilalti? Iata un posibil tratament: scrieti-va autobiografia si publicati-o ntr-o enciclopedie online. Tot ce trebuie sa faceti este sa va creati un cont ori sa va logati pe www.wikipedia.org si sa va scrieti realizarile de-o viata. n momentul n care ati terminat de scris, textul o sa fie accesibil imediat miliardelor de utilizatori din lumea ntreaga.
Razboi enciclopedic
Daca ar fi sa analizam ntreaga poveste a Wikipedia, am observa ca se include n cercul bataliilor din ce n ce mai intense dintre vechii moguli ai afacerilor din lumea reala si exponentii noii lumi virtuale.
Wikipedia nu este un proiect mic si anonim. Dimpotriva, milioane de utilizatori l viziteaza n fiecare zi. Mai multi dect viziteaza CNN.com. Wikipedia este o enciclopedie online n care puteti gasi informatii extrem de variate. Orice utilizator poate scrie propriile texte si le poate edita pe cele introduse de altii. Acesta este conceptul din spatele termenului wiki: software care permite crearea si editarea paginilor web direct de catre utilizatori, folosindu-se un browser de Internet.
Cine este Wikipedia?
Website-ul www.wikipedia.org mplineste n curnd sase ani de existenta. Este clasat, n acest moment, din punctul de vedere al traficului nregistrat, printre primele 30 de website-uri ale lumii. Doar n luna noiembrie 2005 a nregistrat un trafic de peste 2,5 miliarde de afisari ale paginilor sale. La nceputul lunii martie 2006, a depasit numarul de un milion de articole scrise n limba engleza. n total, Wikipedia contine peste 3,3 milioane de explicatii enciclopedice, scrise n 125 de limbi.
n spatele proiectului se afla Wikimedia Foundation. Aceasta organizatie non-profit si-a propus sa ofere cunostinte gratuite oricarui utilizator de Internet. Printre creatiile fundatiei se numara proiecte precum Wiktionary.org (dictionar explicativ online), Wikiquote.org (baza de date online care contine citate celebre), Wikibooks.org (biblioteca online, cu carti accesibile gratuit), Wikinews.org (serviciu gratuit de stiri online) si multe altele.
Cum supravietuieste?
Prin intermediul donatiilor. Potrivit propriilor declaratii, proiectul Wikipedia a strns pna acum peste 320.000 de dolari de la diversi donatori. Lista donatorilor este extrem de transparenta, putnd fi consultata n timp real aproape, accesnd www.wikipedia.org.
Pe cine deranjeaza?
Encyclopedia Britannica este unul dintre exemple. Internetul a transformat celebra sursa a tuturor adevarurilor ntr-o specie de afacere pe cale de disparitie. Encyclopedia Britannica ofera posibilitatea utilizatorilor de a citi putin continut gratuit. Accesul nelimitat costa 11.95 dolari lunar sau 69.95 dolari anual. Pentru a justifica aceste preturi, Britannica spune ca ntreg sistemul este dependent de credibilitatea academica a consiliului editorial extrem de restrns care garanteaza acuratetea informatiei.
Din pacate, Britannica nu poate concura cu un sistem entuziast, dinamic si extrem de flexibil cum este Wikipedia. Si nici nu poate deveni o sursa gratuita de informatii. Rolul ingrat al Britannica se regaseste si n cazul altor initiative de acest fel. Dictionare online, initiative enciclopedice sau ghiduri turistice se vad amenintate serios de noul proiect online.
Anul trecut, s-a pornit o campanie fara precedent prin care se contesta acuratetea informatiilor Wikipedia. Probabil ca nu Encyclopedia Britannica este n spatele acestor acuzatii. La fel de probabil, sistemul Wikipedia, precum si anumite deficiente n activitatea editorilor proiectului, au confirmat unele acuzatii. Spre sfrsitul anului 2005, Wikipedia se vedea pusa la zid de tot mai multi savanti ai lumii. Umberto Eco scria un editorial extrem de acid la adresa website-ului si multi altii i urmau exemplul. n Internet se prevestea deja caderea n derizoriu a proiectului. Din fericire, ajutorul a venit de-acolo de unde nu se astepta nimeni. De la o revista pe hrtie.
Aceeasi rata a erorilor
Polemica s-a stins oarecum n decembrie 2005, cnd revista Nature a realizat un studiu cu privire la 42 de articole cu profil stiintific, publicate pe Wikipedia. Ideea era de a compara continutul unor texte si concepte similare, tratate att de Encyclopedia Britannica, ct si de Wikipedia. n mod surprinzator, procentajul erorilor ntlnite n analiza celor doua surse de informatie a fost similar: cam trei greseli pentru fiecare articol, n cazul Encyclopedia Britannica si patru erori per articol n cazul Wikipedia.
Potrivit concluziilor studiului, acuratetea textelor cuprinse n Wikipedia este comparabila, daca nu superioara altor surse. Subiecte prea obscure ori greu de analizat pentru a fi incluse n enciclopediile traditionale sunt tratate adesea pe larg n paginile Wikipedia. Exemplele merg de la analiza emiterii si functionarii cardurilor de credit/debit pna la prezentarea unor localitati ndepartate (Wikipedia contine prezentarea unor sate din Romnia, spre exemplu). Continutul n limba romna al Wikipedia cuprinde peste 10.000 de articole si este accesibil la http:// ro.wikipedia.org.
Dinamic si flexibil
Wikipedia si actualizeaza continutul extrem de rapid. Paginile contin linkuri spre diverse surse de informatie cu ajutorul carora utilizatorul poate aprofunda subiectul de care este interesat.
Revenind la ipoteza de nceput a articolului, daca v-ati pune n cap sa introduceti autobiografia n Wikipedia, este foarte probabil ca textul n cauza sa nu reziste mult online. Unul dintre miile de editori activi ai Wikipedia ar fi notificat despre textul introdus de dumneavoastra si ar investiga relevanta acestuia. Cu exceptia cazului n care sunteti celebru, textul va fi ndepartat pentru ca-i lipseste valoarea enciclopedica. Mai mult, chiar daca sunteti faimos, veti primi foarte probabil un mesaj din partea Wikipedia n care vi se reaminteste faptul ca enciclopedia n cauza nu ncurajeaza autobiografiile.
Replica de primavara
Spre sfrsitul lunii martie 2006, Encyclopedia Britannica a replicat studiului. n mesajul de raspuns, publicat la aproape trei luni de la data studiului initial, Britannica afirma ca revista Nature a pus la dispozitia analistilor versiuni reeditate si rearanjate ale informatiilor cuprinse n textele Encyclopedia Britannica. Mai mult, revista este acuzata ca erorile observate n articol erau n realitate concepte ale caror definitii sau prezentari care nca mai constituie o controversa n lumea academica.
S-a mai argumentat ca rolul unei enciclopedii este acela de a prezenta, n mod neutru, fapte si ntmplari, de a lamuri concepte si termeni dintre cei mai diversi. Wikipedia poarta o doza de subiectivism datorita conceptului colaborativ care sta la baza crearii paginilor sale. Afirmatia este reala din multe perspective, iar cel mai bun exemplu este dat de informatiile care l prezinta pe fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. n cazul biografiei acestuia, neutralitatea textelor este contestata.
Planuri de viitor
Principala consecinta a bataliei enciclopediilor este pierderea ncrederii absolute pe care cititorii o aveau pna acum n variantele pe hrtie ale editiilor enciclopedice elaborate de diverse organizatii stiintifice. n acelasi timp, se echilibreaza ncrederea publicului n sursele de informare accesibile online n detrimentul celor accesibile pe hrtie.
Pentru prima data, putem gndi ca traim n timpuri care nesocotesc afirmatii de genul am citit n Encyclopedia Britannica, deci trebuie sa fie adevarat. Din pacate pentru unii parlamentari, oameni de afaceri sau persoane publice si cu dare de mna, va pali moda bibliotecii n care sa fie expuse volumele editiei complete a Encyclopediei Britannica.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
