Mentalitatea romaneasca
Domenii .ro. Statistici neoficiale vorbesc despre un numar de 130.000 de domenii .ro nregistrate. Altfel spus, sase romni dintr-o mie sunt proprietari ai unui nume de domeniu .ro.
Utilizatori online. n luna aprilie 2006, peste cinci milioane de romni au accesat internetul cel putin o data, potrivit monitorizarii efectuate de Trafic.ro pe website-urile nscrise n sistemul sau de clasificare. Pna la sfrsitul anului 2006 se estimeaza o crestere de pna la 50% a numarului de utilizatori activi de Internet.
Plati online. Cristian Badea, Chief Information Officer al GECAD ePayment, afirma ca, n 2005, prin intermediul platformei ePayment s-au efectuat 4.500 - 5.000 de tranzactii lunar iar media pe tranzactie a fost de 60 de euro. Este doar unul dintre exemplele de cifre nregistrate de procesatorii romni de plata online. Produsele care au mai mare cautare n magazinele online romnesti si care au implementat solutia de comert electronic ePayment intra n urmatoarele categorii: servicii online de acces la continut, componente de calculator, carti, telefoane mobile, electrocasnice.
Publicitate online. Se vorbeste despre o piata romneasca de publicitate online de peste 3 milioane de euro n 2005 si de 1,5 - 2 milioane de euro n primul trimestru al anului 2006.
Email communication. Radu Ionescu, Managing Director Kinecto, declara ca, pentru anul 2006, estimam dublarea/triplarea pietei, nu att prin cresterea bugetelor alocate de companiile care deja fac acest lucru, ct mai degraba prin alocarea de catre tot mai multe companii a unor bugete pentru acest domeniu. Cred ca vor intra si industrii noi, pe lnga cele traditionale, ca training sau auto. Deja se simt si o rafinare a serviciilor, si o abordare si a altor instrumente dect newsletterele.
Romnia virtuala evolueaza, desi n unele situatii evolutia este strns legata de mentalitatea utilizatorului romn de Internet. Este mai ales cazul platilor online, unde va fi nevoie de mai multa ncredere din partea romnilor pentru a se transforma n obisnuinta. Din pacate, lansarea proiectului Ghiseul Virtual, care ar fi putut impulsiona platile online, este amnata la nesfrsit de autoritatile romne.
Si exemplele pot continua, de la lipsa unor stimulente de impozitare pentru tranzactiile online, pna la intransigenta autoritatilor fiscale, care analizeaza serviciile informatice cu atentie sporita. Ecommerce-ul romnesc pare a fi obligat sa-si gaseasca singur un drum.
Comunicari comerciale
Una dintre problemele cu care se confrunta zilnic un utilizator de Internet este reprezentata de comunicarile comerciale nesolicitate. Legea trateaza ambiguu acest concept, iar Norma Metodologica este un exemplu de reglementare nerealista. Pe scurt, daca primiti un e-mail publicitar de la o companie careia nu i-ati permis anterior sa va trimita astfel de mesaje, va puteti plnge autoritatilor. n practica nsa, plngerea dumneavoastra are sanse destul de putine de reusita. n multe cazuri, expeditorul poate sa demonstreze faptul ca are acordul dumneavoastra. Tehnic, acest lucru este posibil. Alteori expeditorul este aparat chiar de lege care prevede, printre altele, ca o companie care trimite gratuit comunicari comerciale nesolicitate n numele unei alte companii nu intra sub incidenta legii.
n ansamblul sau, reglementarea comunicarilor comerciale este neclara. Legislatia este destul de vaga n a delimita ce nseamna spam de comunicari cu permisiune. Spre exemplu, chiar astazi am primit de cinci ori de la aceeasi companie un mesaj prin care mi cer acceptul pentru a-mi trimite oferta lor. Si saptamna trecuta am mai primit acelasi mesaj de nu stiu cte ori. Legal, ei sunt acoperiti. nsa n practica, eu i consider spammeri. n plus, foarte multe comunicari pot fi interpretate ca fiind necomerciale si pot sa nu intre sub incidenta legii n forma actuala, spune Radu Ionescu. n concluzie, ne-am fi asteptat ca recentele modificari sa aiba n vedere si comunicarile comerciale.
Se modifica un cuvant
Cu toate acestea, desi problema este una reala, modificarea actuala a legii se concentreaza asupra unui singur cuvnt al articolului care defineste si reglementeaza comunicarile comerciale. Se nlocuieste sintagma profesii liberale cu sintagma profesii reglementate, n formularea potrivit careia comunicarile comerciale realizate de un membru al unei profesii reglementate sunt permise numai cu respectarea legii de organizare a profesiei, a demnitatii, independentei, demnitatii, secretului profesional si corectitudinii fata de clienti si fata de ceilalti membri ai profesiei.
Daca ar fi sa analizam legislatia Romniei n ansamblul sau, regasim si alte acte care limiteaza posibilitatea de publicitate a unor profesii reglementate. Spre exemplu, n cazul avocatilor, posibilitatea de a se face publicitate este conditionata de anumite situatii si limitata doar la presa scrisa. La fel, n cazul contabililor, publicitatea este conditionata de respectarea unor principii de etica profesionala. n multe alte profesii reglementate, publicitatea se face conditionat. Prin urmare, legea privind comertul electronic nu face dect sa dubleze prevederi ale altor acte normative si sa aplice amenzi pentru nerespectarea sa.
Suntem pionieri
Acest articol nu are menirea de a desfiinta cadrul legislativ romnesc privitor la comertul electronic. Majoritatea actelor normative din domeniul comertului electronic sunt suficiente pietei romnesti, asa cum se prezinta ea astazi. Nu ar trebui totusi sa pierdem din vedere faptul ca, pe lnga adoptarea actelor normative, o economie are mare nevoie de organisme apte sa aplice legislatia ori sa o clarifice atunci cnd este
cazul. n Romnia, aceste organisme sunt nca n faza de pionierat.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: