O mica parte din ele vor fi profitabile in 2006. in viziunea investitorilor insa, aceste companii s-ar putea transforma in viitor in tinte de achizitie pentru marii actori ai Internetului. Un motiv indeajuns de serios incat fondurile alocate acestor start-up-uri sa fie din ce in ce mai mari.

Urmatorul „cumparat“ isi fixeaza pretul

in lumea serviciilor online, Google, Yahoo! sau Microsoft gandesc in termeni de puzzle. Dezvolta servicii doar in masura in care nu exista pe piata un ofertant pe care sa-l poata achizitiona. Calculul este unul extrem de simplu: daca dezvoltarea propriilor servicii este mai costisitoare decat achizitia unui concurent, atunci avem ingredientele unei preluari. Aceasta realitate face ca Internetul sa fie cuprins astazi de o adevarata explozie a investitiilor in companii mici. Explicatia sumelor vehiculate nu rezida in increderea care se acorda independentei companiilor in cauza, ci in eventualitatea ca acestea sa fie „urmatoarea tinta“.

Efectul extrem de interesant al acestei realitati este cresterea pretului unei companii chiar din momentul in care aceasta este mai mult o idee decat o intreprindere practica. Nu-i asa ca aceasta mentalitate a mai bantuit mintea investitorilor in Internet si in trecut? Bineinteles, atunci „visul“ s-a sfarsit brusc prin „marele crah“ al Internetului de la sfarsitul anilor ’90.

Potrivit VentureOne, o divizie a Dow Jones & Co., in prima jumatate a anului 2006, au fost investite 262,3 milioane dolari in 49 de intelegeri comerciale legate de Internet. Suma depaseste cu mult valoarea investitiilor din intregul an 2005, cand 199,1 milioane dolari au fost „pompati“ in 51 de intelegeri investitionale. in privinta achizitiilor, pana in octombrie 2006 recordul a fost detinut de achizitia MySpace.com de catre News Corp (in 2005), pentru 580 milioane dolari. in octombrie 2006 insa, prin achizitia YouTube.com (1,65 miliarde dolari) Google Inc. a fixat noi standarde ale banilor oferiti in schimbul unui start-up informatic.

Investitorii din intreaga lume si-au reformulat opinia cu privire la valoarea Internetului si este de asteptat ca in 2007 sa creasca si mai mult sumele investite in domeniu. Care ar putea fi cele mai vanate companii virtuale in 2007? in piata exista, cu siguranta, mai multe categorii de potentiali castigatori. Astazi ne vom opri la acele companii care organizeaza si centralizeaza informatii ori servicii existente pe Internet.

Amenintati de haos

Cu 10 ani in urma, tehnologia inventata de Netscape a atras catre Internet milioane de dolari. Ideea geniala de a realiza primul browser modern a adus la lumina o fata a retelei care ramasese ascunsa pana atunci: World Wide Web sau WWW-ul, cum il numim astazi. Odata cu aparitia unui numar din ce in ce mai mare de website-uri, volumul informatiei prezente pe Internet a crescut exponential in fiecare an.

Daca ar trebui sa gasim un singur cuvant care sa exprime modul in care se organizeaza Internetul in acest moment, atunci acesta ar fi cu siguranta „haos“. Se presupune ca numarul total al paginilor web aflate pana acum in diverse website-uri din lume este de peste 600 de miliarde. Adica aproape 100 de pagini pentru fiecare locuitor al planetei.

Internetul, piata de informatie

E simplu de prevazut ca un serviciu de organizare a unor parti din Internet este, de departe, o necesitate a viitorului. Si toata lumea pare a fi dispusa sa caute ofertantul unor asemenea servicii. Aceasta idee a dus, in ultimii doi ani, la explozia unor initiative care realizeaza filtrarea, agregarea sau personalizarea unor informatii si servicii online. Domeniile de activitate sunt extrem de variate, mergand de la joburi, anunturi imobiliare, pana la bloguri, pagini de pornire in Internet sau scheme online de imprumut. Iata cateva exemple:

Citeste si:

1. SimplyHired.com

Website-ul cauta printre aproape 4,5 milioane de oferte de joburi din alte website-uri. Utilizatorii care se aboneaza beneficiaza de alerte gratuite atunci cand o anumita oferta de job intruneste conditiile stabilite de ei. Este de asteptat ca SimplyHired.com sa devina o tinta in 2007, pentru ca atat Google, cat si concurentii sai au anuntat intentia de a lansa servicii de recrutare online.

2. Trulia.com

Combina anunturi de vanzare/inchiriere/cumparare de imobile cu hartile de la Google Maps. A devenit un mare succes pe piata sufocata de ofertanti a Californiei, iar acum se extinde la nivelul SUA, cu idealuri de mondializare. Prin modul in care si-a gandit serviciile oferite, Trulia.com poate sa fie urmatoarea miscare interesanta pentru Google.

3. Technorati.com

Este de departe o tinta interesanta pentru toti ofertantii de cautare online. Atat Google, cat si Yahoo! ori Microsoft ofera servicii de cautare in interiorul blogurilor, insa niciunul dintre aceste servicii nu are forta pe care a dovedit-o deja Technorati.com. Printre punctele sale forte am putea enumera serviciul de „ping“ (anuntare automata a technorati ori de cate ori apare informatie noua intr-un blog urmarit), sistemul de „tag“-uri (etichete informationale) care ofera utilizatorilor posibilitatea de a filtra rezultatele cautarilor in functie de anumite informatii de interes. De departe, cel mai important atu al Technorati este comunitatea celor peste 50 de milioane de bloguri pe care le urmareste in timp real.

4. Netvibes.com

S-a lansat in septembrie 2005 si a adaugat, in ultima vreme, cate un utilizator nou la fiecare trei secunde. Pana la sfarsitul anului 2006, se asteapta ca website-ul sa aiba peste 15 milioane de utilizatori inregistrati. A primit recent peste 15 milioane de dolari pentru a-si continua drumul spre succes. Ca principiu de functionare, netvibes.com ofera utilizatorilor posibilitatea de a personaliza pagina de pornire in Internet. Aceasta este si amenintarea cea mai serioasa pentru marile portaluri ale lumii (yahoo.com in special). Netvibes.com se ofera acum nu doar in limba engleza, ci si in chineza, croata, germana, hindusa, portugheza, rusa si spaniola.

5. Zopa.com

Porneste de la o idee simpla, care s-ar putea dovedi in 2007 doar un pas logic pentru eBay.com. Utilizatorii obisnuiti se inregistreaza la zopa.com fie ca imprumutatori, fie ca imprumutati. imprumutatorii nu dau bani unor utilizatori individuali, ci unor grupuri de utilizatori, mixate pe baza necesitatilor de finantare. Zopa.com analizeaza riscul de credit pentru imprumutatori, dirijeaza capitalul si pune utilizatorii in legatura directa. Rata medie a dobanzii practicate de imprumutatorii din sistemul Zopa.com este de 7 procente. Pana acum, aproape 90.000 de utilizatori s-au inscris in sistem. Zilnic se imprumuta peste 100.000 de dolari prin intermediul website-ului.

Toate exemplele de mai sus au depasit deja faza unor concepte ideatice si sunt, de o perioada considerabila de timp, in atentia fondurilor de investitii. Anul 2007 va aduce, cu siguranta, momente de glorie pentru unele dintre aceste companii.