Din pacate, in Romania, putini dezvoltatori de afaceri virtuale se gandesc sa fluidizeze experienta utilizatorilor in website-urile proprii. Se pierd astfel castiguri insemnate, dispar proiecte interesante care nu apuca sa devina cunoscute publicului larg si, mai grav, se incurajeaza gandirea designerilor „artisti“ in detrimentul designerilor „specialisti in web“.

In cazul interactiunii dintre om si computer, prin „web usability“ se inteleg eleganta si claritatea cu care se face navigarea utilizatorului folosindu-se interfata unei aplicatii software sau a unui website. in limba romana, cea mai buna adaptare a termenului ar fi aceea de „aplicatie prietenoasa“ sau „website cu interfata prietenoasa“. Daca trecem din sfera definitiilor abstracte in lumea reala, constatam ca un website este eficient cata vreme utilizatorii care il acceseaza realizeaza un anumit gen de actiuni: citesc articolele publicate, publica articole, deschid e-mail-urile cu noutati (newslettere) la care sunt abonati. Conceptul de „web usability“ reprezinta asadar o suma de cunostinte legate de comportamentul standardizat al utilizatorului obisnuit de Internet.

Jakob Nielsen

Pentru foarte multi dezvoltatori de solutii web din lume, termenul de „web usability“ este sinonim cu Jakob Nielsen, cofondatorul Nielsen Norman Group. Articolele sale, preluate frecvent in marile publicatii ale lumii, sunt analizate, prelucrate si implementate foarte rapid in multe proiecte online. Nielsen detine 79 de patente inregistrate in SUA, in principal in materia simplificarii navigarii utilizatorilor in Internet.

Am ales sa va prezentam astazi o sinteza a trei studii realizate de Nielsen Norman Group, pentru a demonstra cat de utila este cunoasterea unor elemente de comportament, aparent minore, ale utilizatorului de Internet. Probabil ca majoritatea acestor informatii pot fi parcurse sub conceptul „stiati ca...?“. Pentru aceia dintre dumneavoastra care sunt interesati de aprofundarea subiectului, recomandam o vizita la www.useit.com, website-ul unde Jakob Nielsen isi expune studiile proprii.

Citirea continutului unui website

Utilizatorii care acceseaza o pagina web pentru a citi continutul acesteia au tendinta de a scana textul cu privirea, dupa un tipar corespunzator literei F. Utilizatorii parcurg la inceput, orizontal, informatia cuprinsa in partea superioara a paginii web. Privirea urmeaza astfel un tipar corespunzator barei superioare a literei F. Apoi, privirea coboara putin in pagina, pentru a parcurge aceeasi traiectorie orizontala, spre partea din dreapta a paginii (bara inferioara a literei F). in final, utilizatorii scaneaza partea stanga a paginii, printr-o miscare verticala, pana spre finalul paginii.

Aceasta informatie este importanta daca avem in vedere tendintele din ce in ce mai accentuate ale webmasterilor de a aglomera informatie in laterala din dreapta a paginilor web. Teoretic vorbind, cu exceptia cazului in care continutul prezent acolo este unul de extrema importanta, partea dreapta inferioara a website-ului ramane ascunsa privirii utilizatorului obisnuit de Internet.

Implicatiile tiparului „F“ pentru designul unei pagini web sunt extrem de clare si impun mai multe reguli de urmat, in momentul conceperii continutului acesteia, spre deosebire de continul unei publicatii traditionale, pe hartie.Scrieti pentru utilizatori obisnuiti sa scaneze cu privirea textele aflate intr-o pagina web. in acest caz, nu se aplica maniera traditionala a cititorului care parcurge „cuvant cu cuvant“ articolele din publicatiile „pe hartie“. La momentul conceperii textelor dedicate Internetului, trebuie sa retineti ca pentru utilizatori sunt esentiale primele doua paragrafe, care trebuie sa fixeze foarte bine esenta articolului. Peste 80% din utilizatorii obisnuiti nu trec niciodata de al doilea paragraf al articolelor.

Crearea continutului unui website

in cele mai multe comunitati online, 90% din utilizatori nu contribuie niciodata la crearea de continut pentru website (mesaje in Forum, comentarii la articole etc.), 9% contribuie in mica masura, iar 1% creeaza cel mai mult continut. Acestea sunt concluziile unui alt studiu realizat de Nielsen Norman Group. Odata cu studiul, compania sugereaza si o serie de actiuni prin care webmasterul poate imbunatati procentul utilizatorilor care participa activ la crearea continului pentru website.

in toate cazurile, inceputul este simplificarea extrema a procesului de creare a continutului de catre utilizatori. in unele cazuri, continutul poate sa fie urmarea fireasca a actiunilor normale ale utilizatorilor. Un exemplu elocvent este ideea listarii altor produse achizitionate de utilizatorii care au cumparat un anumit produs din-tr-un magazin. Alt exemplu este enumerarea mesajelor din forum, scrise de acelasi utilizator. in cazul acestora, continutul este unul pe care utilizatorul il creeaza indirect, ca efect al achizitiilor sau al participarii la discutiile din forum.

O alta sugestie importanta este aceea de a incuraja utilizatorii sa editeze, nu sa creeze continut. Cu alte cuvinte, se pare ca succesul cel mai important il au acele website-uri care pun la dispozitia utilizatorilor sabloane informationale pe care acestia le pot folosi pentru crearea continutului propriu. Unii utilizatori sunt pur si simplu speriati de ideea unei pagini albe pe care trebuie sa o umple cu gandurile proprii.

Trebuie rasplatiti utilizatorii care creeaza continut. Chiar daca banii sunt de multe ori o idee buna, puteti acorda, de asemenea, si un tratament preferential celor in cauza. Le puteti acorda acces la sectiuni restrictionate ale website-ului sau pur si simplu le puteti pune o stea aurie in dreptul numelui ori de cate ori apar in forum. O sa ramaneti uimiti de cata importanta acorda userii acestor diferentieri minore.

Americanii vor electronice

Potrivit analizei listelor de dorinte (whishlist) publicate pe website-urile americane de comert electronic, cele mai dorite cadouri pentru Craciunul 2006, in SUA, sunt camerele digitale, telefoanele celulare, MP3 player-ele, consolele de jocuri, telefoanele fixe fara fir, memorie suplimentara pentru camerele digitale, laptop-uri si radiouri cu ceas.