Intalnirea va avea loc incepand cu ora 15.00, la sediul Fundatiei Post-Privatizare.

Sesiunea Venture Mentoring condusa de Daniela Cretu va prezenta rolul si importanta managementului de proiect in demararea si reusita unui business. Printre subiectele propuse spre dezbatere se numara strategie in business, evaluarea si prioritizarea ideilor de business, planificarea si estimarea resurselor necesare, masurarea si negocierea progresului in project management.

Daniela Cretu a lucrat de-a lungul anilor la Trezoreria Statelor Unite si ABN AMRO la Raiffeisen Bank si Vienna Insurance Group. De asemenea, ea este fondator al John Maxwell Team, un program de international de certificare pentru coachingul executiv, training si public speaking pe teme de leadership, si managing partner al companiei de consultanta Opteam Associates.

In prezent, prezideaza Comitetul de Mentoring al European Professional Women Network din cadrul filialei din . Ca membru al Fundației Romanian Business Leaders, Daniela Cretu, alaturi de alti oameni de afaceri din Romania, este coautorul "Ghidului practic pentru antreprenori", carte publicata in decembrie 2012.

1. Ce calitati ar trebui sa arate un bun Project Manager? Dar un lider?

In limbajul de business actual Project Managerul a devenit un termen foarte frecvent, nu intotdeauna si bine inteles. Am folosit de multe ori comparatia cu un dirijor de orchestra. Dirijorul este un profesionist in arta dirijoratului si misiunea lui perpetua este sa asigure un spectacol de calitate pe un portativ impus impreuna cu colegii sai muzicieni specializati in diverse instrumente. La fel un project manager: este un profesionist cu o specializare diferita de cea a colegilor de echipa si care trebuie sa livreze rezultate predefinite cu resurse limitate (cost, timp), purtand responsabilitatea intregului demers.

Un bun project manager ar trebui sa arate atat calitati de management (claritate, decizie, control, prioritizare, incadrare in constrangerile inerente de buget, resurse, timp) dar si calitati de leadership (motivare ce nu se poate baza pe ierarhie, arta compromisului pe fundal de ambiguitate, reactii rapide si echilibrate in fata unor situatii deosebite si uneori conflictuale, persuasiune si tenacitate).

Project managerul si leaderul sunt factori de schimbare a unui status-quo. Ambii cred in viitor si se lupta cu prezentul static. Leaderul este cel care isi castiga respectul si devotamentul celorlalti, ii indruma si ii dezvolta, comunica si interactioneaza eficient cu cei condusi folosind parghii emotionale si nu neaparat ierarhice. Leaderul este un model de comportament si nu doar declarativ, aduce victoria indiferent de definitie si o imparte cu ceilalti.

2. De ce este coaching-ul util unui manager? Dar pentru un antreprenor?

Coaching, un alt concept inca neclar, este un parteneriat util oricarei persoane care isi doreste o recalibrare a bagajului propriu – talente, interese, dorinte pentru a face pasi semnificativi catre succesul propriu. Pentru managerii pe care i-am intalnit adesea coaching-ul poate fi un drum catre aspiratii personale (inclusiv de cariera) de multe ori invaluite in rutina si detaliul muncii in organizatii ce preseaza pentru uniformizarea valorilor si activitatilor. Este o modalitate de a-si recastiga individualitatea si activismul necesar deciziei propriului viitor.

Antreprenorii sunt in general persoane izolate in propriul statut de conducatori de firme de preferat profitabile, unde toti ceilalti presupun ca “patronul” stie si poate orice. In maratonul singuratic catre succes, antreprenorii nu au de multe ori ocazia de a se evalua, descoperi si energiza pentru a-si constientiza optiunile, activitatile si directia spre care pot indrepta cu mai mult succes. Pentru antreprenori coaching-ul poate fi o o usa deschisa spre dezvoltarea proprie si implicit a afacerii.

3. Ca si coach, este membra in John Maxwell team. Poti descrie pe scurt experienta de acolo si beneficiile directe?

Sunt partener fondator al John Maxwell Team – un grup absolut minunat alcatuit din oameni extrem de diversi ca formare, aspiratii si amplasare geografica. John Maxwell si-a propus si a reusit sa adune oameni din toate continentele interesati sa propage pe plan mondial principiile leadership-ului autentic si generos pentru a fi aplicate in multiple sfere: la nivelul indivizilor, al organizatiilor non-, al companiilor, al institutiilor publice – pentru a induce o noua cultura globala a leadershipului.

In epoca accesului global, m-am inscris prin si am studiat prin internet. Ceremonia de absolvire a avut loc in august 2011 in West Palm Beach in compania a 500 colegi internationali a caror energie pozitiva, prietenie si solidaritate constituie o amintire puternica si extrem de placuta. La inceput am fost animata doar de dorinta de a investi in propria persoana – sa studiez pur si simplu. Pe parcurs am fost energizata de experientele colegilor sa imi ofer serviciile si principiile si altora dornici de auto-perfectionare.

Datorita poate conjuncturii economice sau aspectelor culturale am observat ca nu exista suficienta deschidere spre introspectie si autoanaliza - raspunsurile sunt mai valoroase decat intrebarile. Prin Op.Team Associates, noua mea companie de consultanta, combin experienta de management cu tehnici de business coaching si mentoring pentru a oferi toata gama de servicii de asistenta directa sau indirecta pentru maximizarea impactului managementului.

4. Ai o experienta importanta in zona de financial services. Ce le recomanzi antreprenorilor din Romania daca vor sa dezvolte un produs sau in serviciu in acest sector , cateva reguli ce trebuie urmate indeaproape?

In principiu institutiile financiare au dorit intotdeauna sa fie percepute ca expresii ale stabilitatii, respectabilitatii si increderii. In beneficiul mentinerii acestei imagini (sifonate de actuala criza), institutiile financiare au devenit foarte retinute cu oferta lor. Fata de un produs de alta natura, lansarea unui serviciu/produs financiar prezinta o dificultate suplimentara si anume multiplele reglementari in materie. Altminteri ciclul de dezvoltare si lansare a produsului este cel clasic si dupa parerea mea ar trebui sa contina:

1. Studiul aprofundat al pietei: tendinte macroeconomice (rate de schimb, inflatie, …), tendinte demografice (puterea de cumparare/economisire/investitie, varsta si preocuparile, numarul si distributia geografica a populatiei), cadrul legislativ (intern si extern), tendintele tehnologice (internet, , etc)

2. Definirea produsului cu toate componentele sale, comerciale sau nu, astfel incat sa prezinte o atractivitate constanta si cat mai independenta de conjunctura

3. Managementul atent si consistent al implementarii, lansarii si rezultatelor vanzarii produsului – pentru eventuale corectii sau imbunatatiri ulterioare

Citeste si:

5. Cum consideri ca este sectorul antreprenorial din Romania -- avem o sansa sa devenim un investment hub pentru de Sud-Est?

Sectorul antreprenorial din Romania se pliaza din necesitate pe realitatea complexa si uneori inexplicabila sau irationala. Criza valorilor de orice fel afecteaza in mod cert si transparenta competitiei si intensitatea eforturilor constiente si oneste de a obtine prosperitate benefica pentru toti. Complexul de factori culturali, sociali, economici si politici determina si tipologia oamenilor de afaceri si comportamentul de grup. Acest lucru nu trebuie nici sa ne mire si nici sa ne dezarmeze – este pur si simplu o conditionalitate pe care putem, de vrem, sa o influentam.

Un investment hub este o investitie si deci trebuie tratat ca atare – cu seriozitate, competenta si hotarare. Din aceasta perspectiva, consider ca decizia de investire, resursele alocate si modalitatea de implementare sunt infinit mai importante decat conjunctura, circumstanta sau sansa. Chiar si din punct de vedere lingvistic, interpretam sansa ca fiind o circumstanta favorabila pe care de multe ori o asteptam sa ne stimuleze si nu sa compenseze deficientele. Cand vrei sa creezi ceva in primul rand alegi sa creezi, apoi investesti efort, timp si resurse pentru a da nastere noului si in final te poti bucura sau nu de sansa.

Daca cineva, institutiile guvernamentale sau private, isi seteaza acest proiect ca prioritate, ingredientele succesului (dorinta reala si efortul conjugat) sunt absolut necesare. Sansa este utila, dar nu si obligatorie. Daca exista dorinta si implicare, vom avea un investment hub – nu prin sansa, ci prin hotarare si tenacitate. Afacerile sunt pilonul prosperitatii. Unele pot rezista si in bataia intemperiilor, dar cu asistenta (financiara, legislativa si educationala) toate ar avea sanse suplimentare de dezvoltare de a obtine rezultate benefice pentru toata societatea.

6. Pe 20 martie, esti mentor in cadrul programului de mentorat Venture Mentoring al Fundatiei VentureConnect. Ce subiect vei aborda si la ce sa se astepte participantii la workshop?

Ne place sa ne consideram un popor creativ prin excelenta, dar rezultatele concrete nu sunt mereu pe deplin convingatoare. In sesiunea de mentoring din 20 martie ma voi axa pe fructificarea creativitatii – materializarea ideilor in rezultate. Orice brainstorming ar trebui sa fie urmat de selectia ideilor viabile, atractive si fezabile. Orice idee stralucita ar trebui implementata pentru a-si arata cu adevarat valoarea.

Eu voi invita participantii sa isi defineasca si sa isi propuna parcurgerea drumului de la idee la rezultate – prin intermediul project managementului ca modalitate cvasi-universala de introducere a noului. Voi propune spre discutie triada strategie-planificare-actiune, perfect valabila in afaceri, profesie sau viata personala.

7. Primesc antreprenorii coaching-ul intr-un mod diferit decat managerii? Au asteptari diferite?

In timp ce antreprenorii se identifica complet cu firma lor, managerii fac mai bine distinctia dintre agenda lor si cea a companiei unde sunt angajati. In consecinta, managerii isi doresc sa isi redefineasca traseul propriu, in cadrul sau in afara companiei. Antreprenorii se asteapta ca procesul de coaching sa se concentreze pe zona managementului si astfel sa se reflecte in mod direct si asupra performantei economice a companiei. De aici provine si utilizarea termenului de business coaching – mai apropiat de zona de consultanta.

In mod oarecum paradoxal as concluziona ca antreprenorii isi doresc sa fie mai mult manageri, iar managerii sa fie mai mult antreprenori.

8. Un antreprenor poate fi, la randul sau, un coach bun? De ce?

Cu siguranta un antreprenor poate fi un mentor bun – prin impartasirea experientei proprii care devine astfel un punct de reper valoros pentru antreprenorii la inceput de drum. Climatul si cultura ce ne inconjoara mediul de afaceri se pot clarifica si utiliza mai degraba prin astfel de discutii cu un veteran decat prin cursuri eminamente teoretice. Pe langa dorinta de a calauzi parcursul altei persoane, coaching-ul insa presupune si o anumita pregatire specifica, o tehnica a interactiunii si o limitare deliberata a influentei personale exercitate de coach.

9. Ai intalnit antreprenori carora sa le fie teama de esec? Avem o cultura esecului in Romania/Europa, in opinia ta?

Esecul la romani? “Cine se frige cu ciorba sufla si in iaurt” – un clasic proverb romanesc spune aproape tot despre cultura inradacinata la noi. Cred ca purtam doua poveri de care ar trebui sa ne eliberam. In primul rand sa pastram proportiile adecvate ale penalizarii reale a esecului, aplicate din copilarie, la scoala, la locul de munca sau institutii de creditare.

Dar mai avem de renuntat si la penalizarea aparenta a esecului prin reducerea importantei parerii celorlalti despre propria noastra performanta. Se declama, dar nu se aplica des sintagma “celei de-a doua sanse”.

Din teama de esec deriva pasivitatea, neincrederea in sine, rezistenta la nou, critica din afara a tentativelor celorlalti. Exista conceptia ca greselile noastre sunt puncte terminus, iar greselile celorlalti sunt simple dovezi ca si ei sunt imperfecti. Lectiile ce pot fi invatate din greseli nu sunt considerate valoroase, dar in project management exista ideea de a transmite altora “lectiile invatate”.

Alte popoare sunt mai increzatoare in probabilitatea succesului si deci mai avantate spre experimentare, aplicand in mod constant declaratia lui Henry Ford “Esecul este pur si simplu oportunitatea de a o lua de la inceput, dar intr-un mod mai inteligent.”

Venture Mentoring este un program prin care invitatii VentureConnect, fundatia care organizeaza acest program, se intalneste cu antreprenorii care au nevoie de raspunsuri si solutii la problemele de business pe care le intampina. Temele abordate sunt diverse, printre acestea numarandu-se subiecte legate dezvoltarea businessului, dezvoltare de produs, marketing si comunicare, proprietate intelectuala, procesul de finantare si exit.

Programul VentureConnect a fost lansat in 2010 de catre Ana Maria Andronic (senior associate la Biris Goran) si Daniel Visoiu (partener la Biris Goran), impreuna cu un grup de antreprenori IT / online format din Marius Ghenea (antreprenor si business-angel), Radu Georgescu (presedinte al grupului Gecad), Orlando Nicoara (director general al Mediafax Group si antreprenor online), Péter Barta (director executiv Funda?ia Post-Privatizare) si Dragos Roua (antreprenor online).

In luna februarie 2012, a fost lansata Fundatia Venture Connect, care a dat startul altor programe dedicate mediului antreprenorial: Venture Mentoring si comunitatea de Angel Connect.