Povestea Remesh a inceput in urma cu doi ani si jumatate, iar misiunea proiectului are doua dimensiuni: sociala, de lupta impotriva marginalizarii si discriminarii si de mediu, de lupta impotriva risipei si poluarii. Solutia gasita de Remesh a fost reciclarea deseurilor publicitare si transformarea lor in produse unice si utile, cu ajutorul persoanelor care provin din medii defavorizate.

Foto: Catalin Rucareanu

"Remesh este un atelier in care propunem locuri de munca unor persoane considerate neangajabile. Prin acompaniere profesionala si sociala, cu consilieri profesionali, asistenti sociali, psihologi, incercam sa ii ajutam sa dobandeasca niste abilitati si niste competente sociale, emotionale si profesionale, cu care sa mearga mai departe ori pe piata conventionala muncii, ori pe piata protejata de munca. De asemenea, am plecat de la constatarea ca deseurile publicitare stradale polueaza foarte mult, nu exista solutie de reciclare pentru ele si au o durata de viata foarte scurta. Fiind si o organzatie de mediu, am vrut sa sensibilizam asupra faptelor ca aceste deseuri publicitare stradale pot fi refolosite pentru a creat obiecte utile", a declarat, pentru wall-street.ro, Raluca Ouriaghli, directoarea si co-fondatoarea Ateliere fara Frontiere.

Foto: Dragos Asaftei

Fiind o organizatie non-profit, banii pentru deschiderea atelierului Remesh au venit din finantari private de tip sponsorizare si subventie. Intr-un an, organizatia vinde intre 12.000 si 15.000 de produse Remesh, iar pentru anul 2017, ONG-ul spera sa mareasca vanzarile cu cel putin 10%, astfel incat sa se autosustina intr-o proportie mai mare decat o face in prezent.

Cum devin bannerele publicitare obiecte utile?

Proiectul Remesh a fost primul din Romania care a venit cu o propunere de reciclare a deseurilor de materiale publicitare, cu atat mai mult cu cat in tara noastra nu exista solutii de reciclare care sa respecte mediul pentru mesh-uri la sfarsitul campaniilor publicitare.

In fiecare an, Ateliere fara Frontiere colecteaza in jur de 10-20 de tone de deseuri publicitare, ceea ce reprezinta circa 1% din cantitatea totala de deseuri publicitare care exista in Bucuresti. Bannerele uzate sunt aduse in atelierul Remesh, sortate dupa culori si modele, taiate, croite, igienizate, dupa care sunt transformate in mape, sacose, genti, huse, penare, scaune pentru pisici si multe altele. De aici, obiectele ajung apoi la clienti.

Cum ajung persoanele defavorizate sa lucreze la Remesh?

In medie, in atelierul Remesh lucreaza 12 persoane care provin din medii vulnerabile. Cei care ajung aici sunt ajutati nu doar din punct de vedere financiar, pentru ca li se ofera un loc de munca (cu carte de munca), dar sunt ajutati si sa se integreze intr-o comunitate.

Angajatii sunt persoane care sunt victime ale violentei domestice, ale traficului umane, persoane fara adapost, persoane cu boli tip HIV/SIDA, persoane cu autism, persoane care se elibereaza din inchsoare si tineri care ies din centrele de plasament la 18 ani. Oamenii sunt angajati cu contract de munca. Incep cu salariul minim pe economie si au trei paliere de evolutie profesionala unde pot sa primeasca si o marire salariala de 5% de fiecare data. De asemenea, primesc o masa calda la pranz si li se subventioneaza abomanentul RATB pe toate liniile

Raluca Ouriaghli

Persoanele defavorizate ajung la atelierul Remesh prin intermediul partenerilor pe care Ateliere fara Frontiere ii are: Directiile de Asistenta Sociala din Bucuresti si Ilfov, Agentia Nationala Antidrog, Autoritatea Nationala a Penitenciarelor, Ministerul Justitiei si Serviciul de Probatiune, ONG-uri. Iar criteriu de angajare la Remesh este invers fata de un loc de munca conventional.

"Facem un interviu de angajare. Ne sunt referite persoanele pe motiv ca au multe dificultati si sunt considerate neangajabile, deci invers fata de o firma obisnuita. Criteriul de angajare este sa fie apt de munca, indiferent ca ii lipseste o mana, un picior sau ca este in scaunul rulant. Noi amenajam locul de munca pentru persoana respectiva. Deci, recrutam pe baza motivatiei de a munci si pe baza referirii facute de un partener", a mai spus directoarea ONG-ului.

Citeste si:

Foto: Dragos Asaftei

Cei care ajung la Ateliere fara Frontiere stau acolo intre 1-3 ani, dupa care primesc sprijin pentru a-si gasi un loc de munca. Cei cu dizabilitati severe stau si mai mult de 3 ani.

Din 2007, de cand a fost infiintat, ONG-ul Ateliere fara Frontiere a creat peste 250 de locuri de munca. Potrivit datelor organizatiei, mai mult de 60% dintre persoanele care se angajeaza la Ateliere fara Frontiere merg pe piata conventionala a muncii si aproape 90% dintre ele raman in piata muncii pe timp indelungat.

Scenarii de business pentru 2017

Chiar daca este un antreprenoriat social, dezvoltat mai putin pe ideea de a face bani si mai mult pe principiul unor afaceri etice, cu impact social, Remesh a avut un model de business inca de la inceput si are si planuri de viitor.

"Ca si model de business am inceput cu produse promotionale, corporate pentru evenimente - mape, sacose personalizate. Ne-am orientat catre organizatii mai mari care au multi angajati, multi clienti si care organizeaza multe evenimente. O alta linie de business este cea de packaging si ambalaje pentru designeri. In special, designerii de imbracamnte si accesorii au nevoie de ambalaje si de multe ori vor ambalaje responsabile, dar nu au de unde sa le procure. Atunci ne-am gandit sa facem sacose, huse pentru haine si pantofi, cutiute pentru bijuterii, pe care designerii sa le cumpere de la noi sau pe care sa le vanda clientilor lor ca si packaging", a explicat Raluca Ouriaghli.

Din toamna acestui an, cei de la Remesh vor sa se extinda cu noi produse.

Ne-am gandit ca ambalajele noastre sa fie refolosite si o sa dezvoltam o linie de fise de "do it yourself", prin care, daca cumperi de 3 ori de la un designer, de exemplu, sa poti sa iti faci un raft de baie din produse Remesh. Sa le transformi, sa nu le arunci si sa le refolosesti. Asta este o linie pe care vrem sa insistam din toamna aceasta si o sa incepem si o campanie de promovare si dezvoltare

Raluca Ouriaghli

O alta linie de business este sa dezvolte produse ingenioase de home decor pentru millennials: cosuri de reciclare, fotolii pentru pisici. Noile produse sunt create impreuna cu un designer. "Vom merge pe linia asta de a colabora cu designeri pentru a face produse unicat sau in serie foarte limitata, prin care sa transmitem si valorile proiectului", a completat aceasta.

Aproximativ 87% dintre produsele Remesh se vand catre companiile cliente, in vreme ce 13% dintre ele se vand catre consumatori. Pe viitor, organizatia isi propune sa dezvolte mai mult partea de consumatori.

Toate veniturile ONG-ului, circa 2,5 milioane de lei pe an (din care 30% vin din activitatea economica), sunt reinvestite in proiect.

Cu ce provocari se confrunta un ONG in Romania?

Birocratia este o boala grea in Romania, cu care trebuie sa te confrunti vrei-nu vrei. Nici cei de la Remesh nu au scapat de provocarile administrative, iar la acestea s-au adaugat si problemele legate de finantare.

"Toate problemele administrative si birocratice sunt extrem de complexe, iar problema finantarii este una foarte mare pentru economia sociala si solidara si pentru ONG-urile care au activitate economica in Romania. Nu exista finantare publica pentru astfel de proiecte de economie sociala, antreprenoriat social, desi exista lege. Exista un program national care trebuie sa fie implementat de Ministerul Economiei. Este o lege din 2014", a spus co-fondatoarea ONG-ului.

Instrumente de finantare prin bani europeni nu mai exista in Romania de cattiva ani si nici creditele bancare nu sunt o optiune.

"Fiind asociatie non-profit, nu suntem considerati a fi bancabili, deci nu putem sa avem imprumuturi. Incep acum sa apara cateva banci cu instrumente de finantare pentru ONG-uri care au activitate economica, de timp non-profit, dar este un inceput foarte timid si foarte lent si probail va lua foarte mut timp pana cand bancile vor invata sa evalueze corect genul acesta de proiecte. Speram sa convingem si bancile si statul roman sa investeasca in astfel de programe pentru ca ele creeaz locuri de munca pentru cei care sunt considerati neangajabili si care devin angajabili prin astfel de actiuni. Ei devin contribuabili odata cu contractul de munca", a declarat Raluca Ouriaghli.

In vara acestui an, proiectul Remesh a primit eticheta "Fair trade" din partea World Fair Trade Organization. Pentru a primi recunoasterea internationala a comertului echitabil, organizatiile trebuie sa indeplineasca cateva principii: crearea de oportunitati pentru producatorii dezavantajati, transparenta si responsabilitatea, practici comerciale corecte, plata unui pret corect, sa nu foloseasca copiii la munca, sa respecte principiile nediscriminarii si sa asigure conditii de munca adecvate.

Sursa foto: Dragos Asaftei