“Sistemele inchise sunt bune daca tu esti proprietarul lor. E ca la Monopoly: e usor, nu ai competittie, faci gramezi de bani si nu simti prea multa presiune. Asta e OK, dar la sfarsit produsele nu sunt atat de bune iar preturile sunt mult mai mari. In lumea deschisa, pentru ca exista competitie, preturile sunt mai mici si produsele sunt mai bune”, a spus, pentru Wall-Street, Tristan Nitot, presedinte si cofondator al Mozilla Europe, prezent in Romania cu ocazia evenimentului Netcamp.

Seful Mozilla le recomanda antreprenorilor alegerea unui pachet de tehnologii de tip LAMP – Linux, Apache, MySQL si PHP, ce include un sistem de operare, un web server, un sistem de database management si un limbaj de programare – toate gratuite si usor de accesat.

Aproximativ 90% dintre start-up-urile create in prezent se baseaza pe tehnologii open source, spune Tristan Nitot. “Microsoft vede asta, ca toata lumea construieste pe Linux. Si atunci iti ofera gratis software-ul lor daca construiesti un start-up. Te vor ajuta si te vor sprijini cu marketingul. Pe de o parte ai Linux, care e gratuit si pe cealalta parte ai Windows si altele care sunt gratuite si ai si marketing gratuit. Ce alegi?”, se intreaba Nitot.

“De fapt iti vinzi sufletul diavolului”, adauga francezul, cu patos. “Initial iti ofera mai multa putere dar in final pretul pe care trebuie sa il platesti e enorm. Va fi foarte scump apoi sa incerci sa muti pe open source tot ce ai construit cu tehnologii inchise. Pe masura ce compania iti creste trebuie sa cumperi tot mai multe licente Microsoft Database si Microsoft Windows, care nu mai sunt gratuite – doar primul a fost gratuit. Va fi foarte scump pentru tine”.

Mai mult decat atat, produsele open source sunt imbunatatite continuu, prin contributia voluntarilor care dau feedback si creeaza extensii ale produselor, argumenteaza Nitot.

Acesta este si cazul Mozilla, care functioneaza in sistem de ONG. Fondata in urma cu patru ani, Mozilla detine azi o cota de 20% din piata globala a browserelor, prin produsul Firefox. Browserul are 200 de milioane de utilizatori, in conditiile in care compania numara doar 200 de angajati. Insa o mare parte din munca depusa pentru imbunatatirea produselor si dezvoltarea altora noi apartine celor cateva mii de voluntari ai companiei.

“Voluntarii nostri nu sunt platiti pentru asta, dar invata, ceea ce e nepretuit, isi fac prieteni si poate isi gasesc un job. Pentru ca daca scrii in CV ca ai facut versiunea romaneasca a Mozilla conteaza”, este de parere Nitot.

Modelul Mozilla

Voluntarii Mozilla experimenteaza cu diverse forme de software in Mozilla Labs – un laborator complet deschis, care functioneaza pe baza unor forumuri. Majoritatea experimentelor au ca rezultat doar plusul de experienta obtinut de voluntari. O mica parte din ele se transforma in aplicatii si extensii ce vor fi integrate in browserul Firefox si in clientul de email Thunderbird – singurele produse cu care Mozilla este prezenta pe piata, ambele cu o vechime de patru ani.

Citeste si:

Nitot anunta insa posibila lansare a doua noi produse Mozilla. Fennec (numele unei specii de vulpe care traieste in desert, ales pentru inrudirea semantica cu Firefox) este varianta browserului Firefox adaptata telefoanelor mobile. O prima versiune a produsului va fi lansata cel mai probabil in prima jumatate a lui 2009.

Cel de-al doilea produs se numeste Weave si le va permite utilizatorilor sa sincronizeze mai multe versiuni de Firefox. Pe baza unei parole, utilizatorul va putea accesa versiunea proprie a Firefox-ului, cu optiunile si extensiile pe care le foloseste de obicei, la orice calculator s-ar afla.

Cu 200 de milioane de utilizatori in intreaga lume (dintre care doua milioane in Romania), Mozilla functioneaza cu doar 200 de angajati. Nitot spune ca intentioneaza sa mai angajeze niste oameni anul viitor, dar nu foarte multi.

“Ne asiguram ca de fiecare data cand angajam pe cineva persoana respectiva va avea un impact asupra proiectului. Rata noastra este de un angajat la un milion de utilizatori si vrem sa o pastram asa. Este mai confortabil sa angajezi mai multi oameni, dar ei nu iti vor aduce neaparat mai multi utilizatori”, spune managerul.

Investitii si surse de venit

Mozilla a inregistrat anul trecut afaceri de 75 milioane dolari. Circa jumatate din venituri sunt folosite pentru intretinerea infrastructurii pe care functioneaza proiectele Mozilla (in principal serverele). Compania plateste si salariile celor 200 de angajati din intreaga lume. Ceea ce ramane intra intr-un fond de rezerva, menit sa asigure supravietuirea companiei in cazul in care aceasta isi va pierde partenerii.

“Este ca un fel de asigurare de viata, in cazul in care lucrurile vor merge prost. Daca partenerii nostri nu vor mai dori sa lucreze cu noi vom fi in siguranta, vom supravietui. Avem fonduri cat pentru a functiona cativa ani fara sa mai producem nimic”, explica Nitot.

Dintre cele 75 de milioane, majoritatea au fost achitate de Google, principalul partener al Mozilla. Compania fondata de Nitot primeste bani de la gigantul american in schimbul cautarilor pe Google realizate de pe pagina de start a browserului Firefox. Google este, de asemenea, motorul de cautare presetat in casuta din dreapta sus a browserului, dar poate fi inlocuit cu altii ca Yahoo, eBay sau Amazon – parteneri care aduc si ei mici procente din incasarile Mozilla.

O alta sursa de venit este Mozilla Store, un magazin online, unde se vand diverse produse, de la tricouri la umbrele. “La un moment dat era principala sursa de venit. Singura, de fapt”, isi aminteste Nitot. “Eu eram voluntar cu norma intreaga de doi ani, traiam din banii mei, iar contul din banca se subtia pe zi ce trecea. Cand am inceput sa vindem tricouri am spus «exista sperante». Cand a venit Google la noi am zis «si inca ce sperante!»”.