Potrivit unei cutume incetatenite de mai multa vreme in tarile europene, mai ales in cele foste comuniste, statul trebuie sa detina si sa foloseasca o companie publica aeriana ca pe un ambasador, un agent de promovare a imaginii tarii in exterior.

Respectiva companie este si subventionata, daca ajunge in pierdere, dar de regula nu este nevoie de asa ceva.

Cititi mai mult in Adevarul.