Astfel, aproape 100.000 de straini aduc spre 25-30 de milioane de euro in Capitala atrasi de farmecele romancelor, la o durata medie a sejurului de 1,6 nopti si o cheltuiala medie pe zi de 150-175 de euro, scrie Mediafax.

Datele INS arata ca anul trecut au ajuns in Bucuresti si au innoptat in hoteluri aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre care 556.947 romani si 646.701 de straini. In 2010 numarul turistilor ajunsi in Capitala a fost de 1,04 milioane, dintre care 598.067 straini, fata de 918.883 in 2009 (541.911 de straini) si 952.336 in 2008 (dintre care 546.272 straini).

Dintre straini, cei mai multi vin din Europa (469.713 de persoane in 2011). Pe primele locuri au fost italienii (69.422 persoane), americanii (56.148), germanii (55.693), britanicii (52.702), francezii (49.690), israelienii (46.378), spaniolii (24.890) si austriecii (24.412).

"Francezii, americanii si englezii se cazeaza, in general, la hotelurile de lant. Restul, mai ales spaniolii si italienii sunt mult mai curiosi sa intre pe sistemul tarii pe care o viziteaza si nu tin foarte mult cont de lanturile hoteliere internationale. Strainii vin in general la hoteluri de la trei stele in sus", a declarat Mohammad Murad, presedintele FPTR si unul dintre cei mai mari trei hotelieri din Romania, proprietar al lantului Phoenicia.

Anul trecut s-au mai cazat in Bucuresti si 6.824 de japonezi, 6.403 indieni si 4.679 de chinezi.

"Dintre cei 650.000 de turisti straini ajunsi anual in Bucuresti, estimez ca 75% vin pentru business, iar 15% (aproximativ 100.000) pentru relatii personale, adica la prietene. Cei mai multi dintre turistii care vin la prietene sunt italieni, germani si spanioli. In general au conexiuni cu fetele pana sa ajunga in Romania, adica respectivele fete fie au lucrat in strainatate, poate au avut o relatie de prietenie, sau iau legatura cu ele pe internet", a spus Murad.

El a adaugat ca restul de 10% sunt turistii care vin pentru city break sau sunt in tranzit si innopteaza si in Bucuresti.

"Sa nu credeti ca ar sta vreun strain in Romania sa suporte toate taxele si birocratia daca aici n-ar fi femei frumoase. Femeile frumoase conteaza foarte mult in deciziile pe care le luam. Noi nu recunoastem acest lucru, dar cu totii ne gandim la el", a adaugat Murad.

George Turna, directorul general al hotelului Ambasador din Bucuresti, confirma ca sunt multi turisti straini care vin in Bucuresti pentru femei, in special italieni si germani.

"Nu este vorba neaparat de prostitutie. Eu am la hotel o rezervare pentru maine de la o agentie matrimoniala pentru niste germani care vor sa-si gaseasca aici partenere de viata", a afirmat Turna.

Radu Enache, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania si in acelasi timp un alt mare hotelier roman, crede ca pentru 80% dintre straini Bucurestiul este o destinatie de business, in timp ce pentru turismul de placere vin doar 20%. Romanii ajung in hotelurile din Capitala in principal pentru business si traininguri.

Romanii s-au cazat in medie, in Bucuresti, 1,62 nopti de persoana, iar strainii 1,71 nopti. "Durata medie de sedere mica se explica prin turismul de tranzit si prin diversitatea redusa de atractii turistice", a adaugat Enache.

Alin Burcea, proprietarul agentiei de turism Paralela 45, spune ca Bucurestiul nu este o destinatie pentru straini, in primul rand pentru ca nu are un brand aparte.

Citeste si:

"In turism, totul este brand! Desi exista, teoretic, o asociatie de promovare a Bucurestiului, ea nu are activitate. Nu exista un site atractiv al Bucurestiului si nici macar un centru de informare. Asociatia Bucuresti sau Primaria Capitalei participa sporadic la cate un targ de turism in strainatate, fara a avea o strategie anume, iar Ministerul Dezvoltarii si Turismului nu colaboreaza cu primaria", a adaugat Burcea.

Mohammad Murad crede ca Bucurestiul si Romania au o imagine grav afectata ca destinatie turistica si ca orice investitie devine o incercare de a strange apa intr-un butoi spart.

"Pe de o parte vrem sa ne promovam in strainatate, dar ce s-a intamplat in cazul japonezei ucise, a biciclistilor straini atacati cu pietre sau a trenului Orient Express, caruia i s-au spart geamurile in Romania, costa foarte mult ca imagine. Daca ar fi sa cuantificam cat ar costa sa repari imaginea negativa creata de cele trei evenimente negative, parerea mea este ca cheltuielile ar putea fi evaluate la milioane de euro. Noi in loc sa luam masuri ca sa nu se mai intample aceste lucruri, iar cei responsabili sa plateasca cu posturile sau in instanta, trecem peste aceste evenimente ca peste niste simple intamplari", a afirmat el.

Anul trecut, numarul de innoptari din Bucuresti a ajuns la 2 milioane (sub 1,7 nopti de persoana), dintre care jumatate au reprezentat strainii. Cheltuiala medie a unui strain pe zi, cu tot cu cazare si masa este estimata de FPTR la 150-175 de euro, ceea ce ar insemna ca strainii au lasat anul trecut in Capitala circa 150-175 de milioane de euro.

"Noi, care vrem sa promovam Bucurestiul in strainatate, in primul rand nu cunoastem produsul. Putem promova Casa Poporului, care poate deveni un simbol al comunismului. Un alt atu este ca romanii sunt foarte abordabili. Nu stim insa sa ne scoatem in evidenta punctele tari, iar asta este o mare problema a noastra. Cred ca din toata Europa, la restaurante, avem cele mai mici preturi. Nu sunt multe tari in Europa unde poti sa mergi la un restaurant de patru stele si sa platesti pentru o masa doar 20 de euro. Dupa miezul noti poti gasi nenumarate variante de cluburi pe care nu le gasesti in alte tari", a mai spus Murad.

In primele sapte luni din acest an au venit in Bucuresti 705.136 de turisti (384.024 straini), fata de 679.192 (365.508 straini) in perioada similara din 2011. Astfel, tendinta de crestere continua, dupa ce anul trecut au venit in Bucuresti cu 100.000 de straini mai mult decat in 2008, an de boom economic.

Insa, paradoxal, tocmai criza economica sta la baza cresterii numarului de turisti din Capitala.

"Din cauza crizei economice, tarifele la hoteluri au scazut foarte mult fata de 2008, reducandu-se si cu 60-70% in cazul unor hoteluri mai necunoscute de 3-4 stele, care au ajuns sa practice si tarife de 22 de euro pe noapte. In acest caz, multe agentii au mutat in Bucuresti grupurile de turisti straini pe care le cazau in provincie", a explicat George Marginean, directorul general al Karpaten Turism, cea mai mare agentie autohtona specializata in incoming si reprezentanta Thomas Cook Neckermann in Romania.

El a adaugat ca tarifele unor hoteluri din Bucuresti, prohibitive inainte de 2008, au ajuns sa scada atat de mult incat au coborat sub cele practicate de unitatile din Poiana Brasov, Predeal, Sinaia sau Sibiu.

"De aici vine cresterea, din mutarea in Bucuresti a acestor turisti, care fac circuite in zona, si care pana in 2008 se cazau in afara Capitalei", a afrimat Marginean.

In Romania sunt inregistrate, potrivit MDRT, 236 de structuri de cazare turistica, dintre care 130 de hoteluri, 26 de hosteluri, 24 apartamente de inchiriat, 14 camere de inchiriat, 13 pensiuni turistice, 9 apart-hoteluri, 9 vile, 7 pensiuni turistice urbane si cate un bungalow, camping, hotel pentru tineret si motel.

Capitala are 5 hoteluri de o stea (604 locuri), 15 de doua stele (1.521 locuri), 59 de trei stele (4.888 locuri), 43 de patru stele (9.331 locuri) si opt de cinci stele (2.992 de locuri). In total, in Bucuresti exista 22.391 de locuri in structurile de cazare, dintre care in hoteluri sunt 19.336.

Cu cei 650.000 de vizitatori straini, dintre care majoritatea oameni de afaceri, Bucurestiul ramane un oras care nu are nicio legatura cu turismul de anvergura. Nu-l putem compara cu Parisul, care a atras anul trecut 15,6 milioane de straini, sau cu Londra (15,2 milioane de straini) si nici macar cu Istanbulul, care a avut 8,1 milioane de vizitatori din strainatate, sau cu Viena (4 milioane de vizitatori).

Cu blocurile lui cenusii, cu toalete publice insuficiente, cu gropile care impanzesc drumurile, cu cainii vagabonzi care umbla liberi pe strazi, Bucurestiul poate fi promovat, in cel mai fericit caz, ca o destinatie pentru turistii care vor sa vina, dornici de senzatii tari, in tara care l-a dat lumii pe Dracula.