Cinci ani de criza in turism: cat de mult i-au impresionat pe turisti cele 1.000 de unitati de cazare noi

Cei cinci ani de criza si-au spus cuvantul in domeniul turismului, unde desi au aparut aproape 1.000 de unitati de cazare, numar turistilor a urcat timid, cu mai putin de 10%, in ciuda eforturilor autoritatilor. Afla aici cele mai importante evolutii din turism dintr-o analiza din seria de articole wall-street.ro "5 ani de criza".

Astfel, in aceasta perioada au inregistrat cresteri importante numarul hotelurilor (de la 1.111 la 1.400 de unitati), numarul hostelurilor (de la 46 la 178) si cel al pensiunilor turistice atat urbane, cat si rurale.

In 2011 au fost mai putine hanuri (3), vile turistice (621), campinguri (48), tabere de copii (70) si unitati de tip casute (36).

Din cele 1.400 de hoteluri din Romania 28 erau la nivelul anului 2012 de cinci stele, 233 de patru stele, 663 de trei stele, 395 de doua stele si 75 de o stea, in timp ce sase unitati nu sunt clasificate.

In 2008 un numar de 16 de hoteluri erau cotate la cinci stele, 99 de patru stele, 355 de trei stele, 453 de doua stele si 171 de o stea, in timp ce 17 hoteluri nu erau clasificate.

Capacitatea de cazare a crescut in intervalul 2008-2012 de la 294.210 locuri la 301.109 locuri de cazare.

"Nu apare in statistica si cate unitati au disparut, nu sunt date nici despre insolvente, falimente, vanzari sau schimbari de destinatie. In plus, a crescut numarul de turisti, dar a scazut numarul noptilor de cazare. (...) Stam slab pentru ca a scazut puterea de cumparare, nu se face deloc promovare la turism intern pentru romani si straini vin putini", a declarat pentru wall-street.ro seful agentiei de turism Paralela 45, Alin Burcea.

Din totalul celor peste 300.000 de locuri de cazare din prezent, doar 29.374 sunt in unitati detinute in procent majoritar de stat, in timp ce peste 270.000 de locuri de cazare fac parte din unitati private.

Numarul de structuri | Create infographics

Cum a evoluat numarul turistilor in criza

In 2008 numarul total al turistilor din Romania se ridica la peste 7,1 milioane de persoane, dintre care 5,65 milioane erau romani si 1,46 milioane de straini. Dupa cinci ani de criza, numarul turistilor a urcat la 7,7 milioane de persoane din care sase milioane au fost romani si doar 1,6 milioane de turisti straini.

Astfel, in ciuda eforturilor anuntate de autoritati de a creste numarul turistilor, in cinci ani de zile cresterea nu a fost mai mare de 8,5%.

Citeste si:

"Exista o imagine proasta a turismului intern in ochii si mintea romanilor. Nu s-a facut reclama deloc. Nu a existat interes real de a sprijini turismul romnesc, nu exista nici azi. Straini vin putini, promovarea este ciudata, haotica. (...) Exista un dezinteres total la nivelurile guvernamentale si nu s-a luat nicio masura de sprijin in cinci ani de criza", a adaugat Burcea.

In topul turistilor straini in 2008 se aflau cei din Germania (213.005), Italia (165.018), Franta (115.192), Ungaria (92.178) si Marea Britanie (82.461).

In 2012, clasamentul a ramas aproape neschimbat, cei mai multi turisti venind din Germania (230.116), Italia (181.962), Franta (118.083), Marea Britanie (91.867) si Ungaria (90.573).

Turistii au ales in 2012 in special Bucurestiul si alte orase de resedinta (3,8 milioane), statiunile montane (1,12 milioane), litoralul (800.000), statiunile balneare (700.000) si Delta Dunarii (88.021). In urma cu cinci ani, preferintele turistilor nu erau cu mult diferite, 3,36 milioane alegand Bucurestiul, 998.000 statiunile balneare, 832.000 au mers in litoral, 727.000 in statiune balneare si 96.000 au preferat Delta Dunarii.

"Nici inainte de criza nu stateam bine la numarul turistilor straini"

Lucia Morariu, sefa agetiei de turism Eximtur si presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) considera ca "ca industria turismului din Romania s-a descurcat destul de bine in contextul crizei, cu atat mai mult cu cat turismul este o ramura de consecinta".

"Din punct de vedere al sosirilor de turisti straini nu stateam bine (in raport cu alte tari cu vocative turistica) nici inainte de criza, dintr-un ansamblu de motive legate de infrastructura generala, cea specifica pentru turism, amenjare teritoriala ordonata si planificata pentru dezvoltarea activitatilor turistice deficitara, calitatea fortei de munca angajate in turism, conditiile generale de securitate, ordine, curatenie, pe destinatiile turistice. Numarul sporit de unitati de cazare aferent acestei perioade se datoreaza programelor de sustinere din fonduri europene a constructiei si dezvoltarii unitatilor turistice din mediul rural precum si apetentei unor investitori cu resurse financiare din alte domenii de activitate, de a investi in unitai hoteliere(indeosebi in marile orase)", a explicat aceasta.

Potrivit acesteia, ca o consecinta a situatie de mai sus, gradul de ocupare al unitatilor hoteliere a scazut simtitor pe toate destinatiile, "poate mai putin pentru unitatile hoteliere cu confort mai ridicat de pe Litoralul Marii Negre, pentru care, cel putin anul 2012 a fost un an bun".

Ea a amintit si despre cresterea TVA de la 1 iulie 2010, care "a fost o lovitura mare data industriei turistice, atat la nivelul hotelierilor, cat si la nivelul agentiilor de calatorii".

"Pentru hotelieri, cred ca a desfasura intreaga activitate in sistem fiscalizat, in actualul context economic si cu ansamblul de taxe si impozite care nu stimuleaza industria turismului corespunzator, este o problema din punct de vedere economic, cu atat mai mult cu cat sistemul hotelier si al pensiunilor este greu de reglementat prin controale", a precizat Morariu.

Citeste si:

Destinatiile alese de turisti | Infographics

Ce masuri pot redresa turismul romanesc

Lucia Morariu crede ca turismul romanesc si-ar putea dezvolta rapid circulatia turistica interna (romani in Romania) prin revigorea legii tichetelor de vacanta, care ofera o serie de avantaje, de la diminuarea evaziunii fiscale din turism, la scaderea costurilor salariale si sustinerea pe timp de criza a operatorilor romani din turism.

Alte masuri pe care le propune sefa ANAT:

- dezvoltarea infrastructurii generale de acces, autostrazi, drumuri rapide, centuri ocolitoare pentru marile orase si puncte de transit aglomerate, dezvoltarea transportului touristic pe calea ferata;
- impunerea de reguli de amenajare a teritoriului, urmarite si respectate la nivelul destinatiilor turistice;
- realizarea unui sistem de facilitati fiscale care sa stimuleze investitiile in turism;
- instituirea unor masuri care sa combata in mod real evaziunea fiscal din turism;
- facilitati fiscale pentru forta de munca calificata din turism;
- promovarea consistenta si continua a destinatiilor turistice romanesti.

Citeste si:

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Alice Gheorghe scrie pe domeniul Resurselor Umane (HR) si are o experienta de aproximativ sapte ani in presa scrisa. Pe Wall-Street.ro veti regasi sub semnatura ei stiri, reportaje si interviuri despre subiecte care variaza de la salarii, somaj la recrutare si tendinte in piata muncii.