El a sustinut ca i-a explicat acest plan si presedintelui Traian Basescu, care a inteles avantajele pentru dezvoltarea Muzeului Antipa.
"M-a intrebat ca de ce nu am spus asa de la inceput. Eu l-am intrebat de ce se apuca sa comenteze fara sa ma intrebe pentru a intelege exact despre ce e vorba", a relatat Ponta la Romania TV, citat de Mediafax.
Premierul a explicat ca nu era vorba despre desfiintarea Muzeului Antipa, ci de mai mult spatiu pentru desfasurarea activitatii si posibilitatea de a beneficia de fonduri comunitare prin intermediul Ministerului Mediului, dar ca a renuntat la aceasta idee pentru a nu genera noi neintelegeri si scandaluri politice.
Ponta a mai adaugat ca, probabil, dupa ce disputele politice vor inceta, directorii celor doua muzee se vor intalni si vor discuta mai bine aceasta varianta.
Potrivit unei scrisori deschise adresate, marti, de directorul Muzeului Taranului Roman din Capitala, Virgil Nitulescu, premierului Victor Ponta, exista un proiect de Hotarare de Guvern care ar face ca Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" sa treaca in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si imobilul care adaposteste Muzeul National al Taranului Roman, in administrarea Muzeului National de Istorie Naturala "Grigore Antipa".
Potrivit acestui proiect de Hotarare de Guvern, Muzeul Taranului ar urma sa fie comasat cu Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", pierzandu-si personalitatea juridica, iar toate bunurile culturale care sunt adapostite in cladire si expozitia permanenta ar urma sa fie gazduite in imobilul muzeului in aer liber din Parcul Herastrau.
Presedintele Traian Basescu i-a cerut, marti, noului ministru al Culturii, Gigel Stirbu, sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman, premierul Victor Ponta replicand: "Comasati-le!".
Dupa ce a depus juramantul de investitura in functia de ministru, Gigel Stirbu s-a indreptat spre presedintele Basescu. Inainte de a da mana cu noul ministru, presedintele i-a spus acestuia sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman. "Comasati-le!", a fost replica lui Victor Ponta catre noul ministru al Culturii.
Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti a fost redeschis in septembrie 2011, dupa ce fusese inchis pentru renovare si modernizarea expozitiei permanente in ianuarie 2009.
Cladirea care adaposteste Muzeul Antipa a fost consolidata si restaurata, intre 1996 si 2005, iar expozitia, refacuta, in 2000. Lucrarile de modernizare a expozitiei permanente a Muzeului Antipa au inceput in februarie 2009, institutia fiind inchisa pentru public. Institutia urma sa fie redeschisa in mai 2010, insa finalizarea lucrarilor a fost intarziata din mai multe cauze, precum intarzierea transelor de fonduri de la Ministerul Culturii si a unor comenzi din strainatate, au precizat reprezentantii Muzeului Antipa. Valoarea lucrarilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fara TVA), fiind acoperita in cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii si Patrimoniului National, dar si prin fonduri structurale (600.000 de euro).
Inaugurarea oficiala a Muzeului "Grigore Antipa" in actualul sediu a avut loc in prezenta Regelui Carol I, a Printului Ferdinand si a Printesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu aceasta ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 sali, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate in lume si care, datorita calitatii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din tara si strainatate. Dioramele din muzeele de stiintele naturii sunt prezentari expozitionale, ecologice si biogeografice, in care speciile de plante si animale sunt montate pe substraturi si in decoruri care imita mediul lor natural de viata.
Actualul patrimoniu al muzeului este format din colectii zoologice, de minerale si roci, paleontologice si etnografice. In urma colectarilor realizate de specialisti din tara si strainatate, a donatiilor si achizitiilor, colectiile muzeului au sporit permanent, astfel ca, in prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.
Directorul Muzeului "Grigore Antipa" este Dumitru Murariu.
Muzeul Taranului Roman din Capitala a fost infiintat in anul 1906, in baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, potrivit site-ului institutiei. Mihail Vladescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcas director al acestui muzeu, care a functionat pe locul fostei monetarii a statului pana in 1912, cand se pune piatra de temelie a ceea ce avea sa devina cladirea "neoromaneasca" a Muzeului de la Sosea - cum il vor alinta multa vreme bucurestenii.
Cel desemnat pentru intocmirea proiectului si conducerea lucrarilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budesti, stralucit reprezentant al scolii autohtone de arhitectura care, potrivit optiunii muzeologice a etnografului si directorului Alexandru Tzigara-Samurcas, trebuia sa inalte "un palat al artei pamantene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.
Dupa 29 de ani, la capatul unor nesfarsite intreruperi, va fi finalizat, in 1941, luand infatisarea actualului monument de arhitectura, sediul Muzeului Taranului Roman.
Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Plesu, face un nou act intemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)infiintatului Muzeu al Taranului Roman.
In anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.
Din mai 2010, Muzeul Taranului Roman este condus de Virgil Nitulescu, presedintele Comitetului National Roman al Consiliului International al Muzeelor (ICOM).
Pe de alta parte, in primavara anului 1936, a luat fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu in aer liber din tara, dupa sectia in aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, infiintata in 1929 de catre Romulus Vuia. In anii '30, in Europa existau doar doua muzee in aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), si Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).
La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucuresti avea o suprafata de 5 hectare si cuprindea 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. In anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului si de Arta Populara, prin contopirea cu Muzeul de Arta Populara, iar in luna martie a anului 1990, a fost divizat in Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman.
In prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodarii, monumente sau instalatii, precum si colectii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarte (2.019 de obiecte), obiecte religioase (in numar de 1.530), ceramica (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum si 93.000 de fotografii documentare alb-negru si color.
Directorul Muzeului Satului "Dimitrie Gusti" este Paulina Popoiu.