"Hanul Gabroveni incepe sa arate cu ceea ce ne-am dorit intotdeauna, sa poata sa fie reconstruit cat mai aproape de original, chiar daca aici au fost construite case peste case in urma cu sute de ani. Va fi un adevarat institut cultural municipal si, in acelasi timp, va deveni un pilon de dezvoltare in ceea ce inseamna proiectele de cultura la nivelul municipiului Bucuresti si la nivel national. Sunt mandru pentru ca le putem pune la dispozitie bucurestenilor, dar si celor care viziteaza orasul nostru, un spatiu primitor de cultura chiar in Centrul Vechi al Capitalei", a declarat, joi, Sorin Oprescu, dupa ce a vizitat imobilul, aflat de doi ani in reconstructie.

Potrivit reprezentantilor municipalitatii partea veche a hanului, reabilitata si cu fonduri norvegiene, va fi gata pe 30 aprilie, in timp ce corpul nou va fi finalizat in urmatoarele cinci luni. "Imi doresc sa-l putem deschide cat mai curand astfel incat bucurestenii sa poata beneficia de tot ceea ce acest spatiu poate oferi din punct de vedere cultural: sali de spectacole, sali de expozitie, braserie, cafenea, punct de informare turistica. (...) Nu mi-e rusine cu ce este aici, seamana cu ce este la Viena", a mai spus Oprescu, citat de Mediafax.

La randul sau, ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici a spus ca, in luna iunie, vrea sa organizeze in Hanul Gabroveni o prima editie a intalnirii anuale cu reprezentantii Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE), prin care Romania primeste finantare din partea Norvegiei, Islandei si Liechtensteinului. "Va fi un exemplu si pentru cei care au dat banii si care vor vedea exact pe ce au dat banii, dar vor vedea un proiect care a prins viata. A fost un proiect dificil pentru ca este un monument vechi si s-a lucrat intr-o zona necunoscuta", a declarat Teodorovici.

Prin restaurarea Hanului Gabroveni va fi introdusa in circuitul cultural al Capitalei o noua sala de spectacole cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Ultima sala de spectacole realizata in Bucuresti este cea a Teatrului Excelsior, care a fost inaugurata in anul 2011.

"Avem o sala de spectacole de 200 de locuri, o sala mai mica de 70 de locuri care ar putea sa fie ori pentru spectacole, ori pentru repetitii, avem patru sali de expozitie, birouri pentru centrul de proiecte culturale ArCuB, care va avea un alt sediu aici, braserie, cafenea, punct de informare turistica, avem sali de expozitie. Ne gandim sa facem cursuri, de dans si nu numai. Va fi un spatiu extrem de viu, care sa-si deschida portile in jurul orei 10.00 si sa le inchida dupa ora 24.00", a declarat, joi, Mihaela Paun, directorul centrului de proiecte culturale al primariei - ArCuB.

Pentru realizarea si finalizarea "Hanului Gabroveni" au fost folositi 37.362.216 lei (TVA inclus), din care 23.633.147 de lei (TVA inclus) reprezinta contributia Primariei Generale in acest proiect si 13.729.068 de lei contributia Mecanismului Financiar Spatiul Economic European, prin Ministerul Culturii.

Citeste si:

Lucrarile de restaurare, extindere si remodelare functionala a Hanului Gabroveni au fost atribuite societatii Aedificia Carpati SA. Reabilitarea Hanului Gabroveni, monument istoric din clasa A, a inceput in februarie 2012, lucrarile urmand sa fie finalizate, conform contractului, la 31 decembrie 2013.

Lucrarile cuprind conservarea, consolidare si restaurarea Hanului Gabroveni si a pasajului sau comercial, punerea in valoare a monumentului istoric, precum si extinderea cladirii existente cu un corp nou.
In restaurare sunt folosite tehnici traditionale de constructie, imbinate cu modalitati de consolidare ultramoderne. Finisajele si materialele folosite sunt alese astfel incat sa se inscrie in stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate in masa, cu caramida aparenta, cu invelitori de titan-zinc, tamplarii de lemn, socluri de piatra naturala si pavaje din piatra cubica.

Data exacta a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscuta, istoricii putand certifica doar faptul ca acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru ca, in acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafata Bucurestiului - cuprinzand si zona delimitata de Lipscani, la nord, si actuala strada Franceza, la sud - a fost devastata de un incendiu puternic.

Tudor Hagi Tudorache, cel care este posibil sa fie comanditarul si primul proprietar al imobilului din strada Lipscani 84-88, a fost unul dintre cei mai renumiti negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El detinea un numar destul de mare de spatii comerciale in hanul Sfantul Gheorghe Nou si un grup de pravalii numite Hanisorul, care se gaseau pe Lipscani. In 1848, cu putin timp inaintea mortii sale, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lasandu-l in loc pe unul dintre fiii sai, Constantin Hagi Tudorache.

Constructia Hanului Gabroveni a avut atat destinatie comerciala, cat si de gazduire a calatorilor si in special a negustorilor veniti din zona balcanica. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, hanul a fost "modernizat" dupa cerintele vremii, fiind transformat in hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai exista si astazi pe strada Gabroveni 12, contine in structura sa fragmente ale fostului han. Nu exista insa date care sa sustina identificarea Hanului Gabroveni cu pasajul comercial.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni era mentionat intr-o serie de lucrari dedicate istoriei Bucurestilor sau negotului bucurestean. In lucrarea sa aparuta in 1899, in capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arata ca Hanul Gabroveni, care conform actelor detinute de Russe si Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea si Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniti de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat "la spatele Curtii Domnesti, in mijlocul numeroaselor si stramtelor ulicioare negutatoresti din Targul Dinauntru".

Sursa foto: Mediafax foto