Cristian Cismaru (37 de ani) si Iulia Labo (40 de ani) au lucrat anterior la o banca germana din Sibiu, insa au renuntat la mediul corporatist si de 13 ani organizeaza sejururi pentru turistii straini interesati sa cunoasca valorile Romaniei.

WALL-STREET.RO: Cum v-a venit ideea sa deschideti o afaceri in domeniul turismului?

Cristian Cismaru: Inca din perioada liceului, am facut parte dintr-un club de turism pentru elevi, unde faceam tururi de oras pentru turistii straini care ne vizitau. Timp de doi ani, am fost ghid in cadrul acestui club si am prezentat Sibiul in limba germana, insotindu-i pe oaspetii straini. Mai tarziu, in perioada facultatii, mi-am continuat pasiunea si interesul pentru turism si am lucrat la o agentie din Bucuresti, atat la birou, cat si ca ghid vorbitor de limba germana.

A fost doar o chestiune de timp pana am infiintat propriul business, in paralel cu job-ul de la banca; Reky Travel a fost o urmare fireasca a experientei in acest domeniu si a pasiunii mele pentru turism.

WS: Ce investitie initiala ati realizat?
C.C.: Nu am cuantificat niciodata cu exactitate sumele investite initial. Cu ceea ce castigam de la banca finantam si desfasuram activitatea agentiei – de la amenajarea biroului, pana la realizarea site-ului web si deplasarea la targuri in strainatate. Dupa aproximativ cinci ani, am reusit sa traim amandoi exclusiv din activitatea de incoming (aducerea turistilor straini in Romania).

WS: Cum caracterizati turismul romanesc?
C.C.: Turismul romanesc reflecta in mod direct societatea in care traim. Domeniul cunoaste o crestere destul de sanatoasa in ultimii ani, ceea ce este foarte bine, turismul este un domeniu dinamic. In schimb, interesul turistului fata de anumite atractii si, mai ales, fata de continutul pachetului ales este inca de slab. Uneori, acest lucru vine si din faptul ca unele programe nu sunt suficient de educative si nu cauta sa imbogateasca in mod consistent cunostintele turistilor sau experienta lor de viata.

WS: De ce ati ales aceasta nisa?
C.C.: Am ales o nisa din turism care ne reprezinta cel mai bine. Turismul alternativ inseamna sa oferi vizitatorilor un continut valoros, informatii care sa corespunda intereselor si hobby-urilor acestora si care sa le ofere experiente autentice. Prin intermediul turismului alternativ, turistii se apropie de destinatia pe care o viziteaza, ii inteleg traditiile, mostenirea culturala, ii cunosc pe oamenii locului si afla povestile acestora, iar stelele cazarii si gramajul portiilor de mancare sunt in plan secundar.
Noi ne regasim in aceste calatorii, in felul in care planificam aceste excursii si in ofertele pe care le facem.

WS: Ce inseamna turism alternativ?
C.C.: Turismul de continut inseamna sa te adresezi vizitatorilor in functie de interesele, hobby-urile si curiozitatile acestora si sa structurezi o zi de calatorie pe una sau mai multe teme clar stabilite. Aceste teme pot fi cele clasice (protectia patrimoniului si a naturii, istorie, arhitectura, religie) sau altele mai noi (gastronomie, aventura, sport etc).

WS: Care sunt proiectele cu care va mandriti cel mai mult?
C.C.: Suntem foarte bucurosi cand putem sa combinam munca noastra de turism (mai ales in sate) cu munca voluntara. Prin activitatile pe care le desfasuram, urmarim si sa dezvoltam mai puternic economia locala, sa le aratam localnicilor ca pot trai din ceea ce produc si ca au cu ce sa se mandreasca.

Citeste si:

Printre proiectele noastre de suflet se numara Transilvanian Brunch, un pranz cu produse locale si bio, cu o componenta culturala nelipsita (concert de orga, povesti spuse de bucatarii satelor, o drumetie prin imprejurimi); Electric Camping – singurul picninc nocturn de la noi; o harta de drumetie a ,,Traseului cultural Brukenthal”; un traseu pe urmele bisericilor pictate de Fratii Grecu etc.

WS: Cum caracterizati interesul romanilor pentru ceea ce inseamna turism alternativ?
C.C.: Din pacate, in Romania, sunt relativ putini cei care stiu de dinainte ce vor sa descopere, ce ii asteapta sau ce ii intereseaza cu adevarat. Sunt, insa, tot mai multi oaspeti pe care ii avem din orasele mari ale tarii si asta ne bucura foarte tare.

WS: Dar interesul strainilor?
C.C.: Majoritatea turistilor nostri sunt straini – observam o deschidere mult mai mare din partea lor catre aceasta forma de turism. Asta se cere, de cele mai multe ori. Ma refer aici atat la turistii care ne viziteaza pentru o perioada determinata de timp si vin din alte tari, cat si la cei care locuiesc in Romania: familii care locuiesc in diverse sate din Transilvania si si-au deschis afaceri mici, strainii care lucreaza in fabricile din Sibiu, Cluj si Sebes, dar si expatii din Bucuresti. Ei sunt cei mai fideli clienti ai nostri.

WS: Cati turisti calatoresc cu Reky Travel?
C.C.: Pentru circuitele culturale si turele noastre disponibile in cataloagele din alte tari (Austria, Cehia, Danemarca), avem aproximativ 600 de turisti straini care se inscriu si vin intr-un an modest, spre 1.000, intr-un an bun. La evenimentele gastronomice pe care le organizam vara in sate, avem circa 1.500 – 2.000 de oaspeti pe weekend. Dintre acestia, 50% sunt romani, iar restul – straini care locuiesc in Romania.

WS: Ce cifra de afaceri ati inregistrat anul trecut?
In domeniul nostru, cifra de afaceri se refera la marja de profit pe care o obtinem din pachetele vandute – comisionul, cum ii mai putem spune. Principala sursa de venit pentru noi este activitatea de incoming cu turisti din tari unde se vorbeste limba germana (Austria, Elvetia, Germania). Sejurul mediu pe care il vindem costa intre 500 si 650 de euro de persoana, iar anual vin intre 600 si 1.000 turisti. Marja de profit pe care incercam sa o obtinem din organizarea acestor tururi este de 12%, insa ea depinde foarte mult de pachetele pe care le oferim, de continutul propriu-zis pe care il stabilim.

In 2013, am avut 580 de turisti. Totalul incasarilor ajunge la circa 315.000 de euro, ceea ce nu reprezinta, insa, cifra de afaceri. Cifra de afaceri este reprezentata de comisionul practicat al agentiei, respectiv 12%. Pentru 2013, asadar, cifra de afaceri este de aproximativ 38.000 de euro.

WS: Cum vedeti evolutia acestui rezultat in acest an?
C.C.: Nu cred ca vor fi mari schimbari, anul se anunta unul obisnuit, fara diferente notabile fata de 2013. Domeniul e foarte sensibil la influente politice (de exemplu, situatia din Ucraina ne poate influenta negativ), dar si la factori naturali cum ar fi inundatii, vreme nefavorabila etc.
Referitor la cei care ne viziteaza din Romania, evenimentele noastre sunt tot mai numeroase si speram ca originalitatea si autenticitatea activitatilor planificate de noi sa atraga din ce in ce mai multi vizitatori.

WS: Ce proiecte viitoare aveti in plan?
C.C.: Pentru 2015, planificam deja un an al gastronomiei in judetul Sibiu. Acesta va cuprinde o serie de mici cercetari in gastronomia rurala, impreuna cu studentii de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Rezultatele acestor studii, cat si prezentarile unor experti in domeniu vor fi prezentate apoi in cadrul unor conferinte. Evenimentele gastronomice din zona rurala vor fi si ele extinse si urmarim sa organizam aproximativ 30 de astfel de activitati in sezonul cald.

WS: Ce ii sfatuiti pe tinerii interesati sa investeasca in turism?
C.C.: E important ca baza de pornire a unei afaceri sa fie hobby-ul sau pasiunea lor cea mai mare. Daca iti place sa vizitezi pesteri, poti sa faci turism speologic, daca iti place sa studiezi rocile, poti avea clienti geologi. E foarte important, ca in orice business antreprenorial, sa iti placa ceea ce faci, restul vine de la sine, mai ales daca te bucuri sa cunosti si sa lucrezi cu oamenii.