Rezervatia de la Bucsani este locul in care, in urma cu peste 30 de ani, au fost adusi cativa zimbri, din Polonia si din Arges si Hateg, unde zimbrul a fost reintrodus in tara din 1958, dupa ce timp de un secol si jumatate nu s-a mai regasit in fauna din Romania.

Acum, la Bucsani, pot fi admirate 49 de exemplare, intre care si cinci vitei, nascuti anul trecut. La vremea pranzului, zimbrii pot fi vazuti cum se aduna la gard, unde urmeaza sa-si primeasca mancarea, un amestec de boabe, in principal de porumb, macinate, din care se obtine "uruiala". Ei mananca si din padure, unde padurarii le-au plantat si corcodusi, dar au nevoie si de aceste mese, doua pe zi, asigurate de personalul rezervatiei, scrie Mediafax.

Un singur angajat intra in tarc, cu o caruta, trasa de un cal, si turma se ia dupa acesta, pana se opreste si le imparte animalelor hrana. Pentru a urmari spectacolul, bucuresteanul are de parcurs cu masina, din oras pana la rezervatie, aproximativ 80 de kilometri, in circa doua ore, ultima bucata fiind de drum forestier. Taxa de intrare e infima - 4 lei pentru un adult si 2 lei pentru un copil, iar timpul de vizitare e cat doreste fiecare.

zimbri

Sursa foto: Mediafax foto

Anul trecut au fost aici abia peste 200 de vizitatori, majoritatea fiind asigurata de autocarele cu elevi, din Dambovita, Arges si Prahova, in special in timpul saptamanii "Scoala Altfel". In viitor, administratorul rezervatiei, Romsilva, ar vrea sa dezvolte aici un punct turistic, ce ar putea include construirea unui pod deasupra tarcului pentru ca vizitatorii sa poata observa animalele in orice moment al zilei.

Insa in primul rand zimbrii au nevoie de conditii mai bune, pentru ca spatiul pe care il au la dispozitie cele 49 de animale, de 166 de hectare, este suficient pentru maxim 30 de exemplare. Potrivit directorului Romsilva, Adam Craciunescu, exista posibilitatea extinderii rezervatiei de la Bucsani si se doreste acest lucru, alaturi de introducerea acesteia in circuitul turistic, insa deocamdata se intentioneaza derularea unui studiu privind managementul populatiei de zimbri de aici.

Pentru ca, in plus, rezervatia numara 25 de masculi si 24 de femele, in timp ce raportul optim este de un mascul la cinci femele. Pentru optimizarea raportului intre sexe, se impun transferurile catre alte rezervatii si catre gradini zoologice.

Anul trecut au fost transferati doi zimbri la Gradina Zoologica Resita, iar intre 2001 si 2012 au fost transferati noua zimbri la rezervatiile Hateg si Targu Neamt si alti doi la Gradina Zoologica Targoviste. "Daca la inceput, cand s-a creat rezervatia, scopul a fost acela de a aclimatiza si a gospodari specia de zimbru in zona asta de campie, fiindca arealul sau de dezvoltare in mod natural e la munte, acum scopul nostru e acela de a inmulti", a aratat Daniel Oprea, seful de district silvic, care lucreaza la zimbrarie de peste 10 ani.

Citeste si:

zimbri

Sursa foto: Mediafax foto

A rezultat insa acest surplus de zimbri pentru spatiul respectiv, precum si un numar prea mare de masculi. Potrivit lui Oprea, prin extinderea tarcului problema ar fi rezolvata pe o perioada limitata de timp, pentru ca numarul animalelor va creste in continuare si, odata cu el, si costurile. Ar trebui in schimb continuate transferurile in special catre gradini zoologice, pentru ca "e bine sa vada toti din tara ca avem zimbri", iar pentru conditii mai bune de viata pentru animale ar trebui infiintate noi rezervatii, asa cum s-a intamplat in urma cu cativa ani la Vama Buzaului, in Brasov, si asa cum vor sa faca in prezent si unele ONG-uri.

Pentru lasarea in libertate a animalelor, asa cum s-a procedat in Neamt, unde traiesc si s-au si reprodus zimbri in libertate, ar fi nevoie sa se asigure o suprafata foarte mare de padure unde sa nu intervina omul, ceea ce e mai greu de realizat, a mai aratat Oprea.

Conducerea Romsilva, dar si angajatii Directiei Silvice Dambovita, au negat ca ar fi permisa vanatoarea zimbrilor de la Bucsani, dupa ce in presa a fost prezentata acesta ipoteza. Craciunescu a aratat ca in Romania nu este permisa vanatoarea de zimbri, dar sunt tari precum Polonia si Belarus unde acestia sunt crescuti in rezervatii, iar cand depasesc numarul optim pentru suprafata respectiva, sunt lasati in liberate unde pot fi vanati.

Romsilva mai are rezervatii de zimbri la Hateg - Rezervatia Slivut, (12 exemplare), unde a fost adusa prima pereche pentru reintroducerea speciei in fauna romaneasca, in 1958, din Polonia, si la Neamt, unde sunt crescute 33 de animale, in Rezervatia "Dragos-Voda", creata in 1968 cu un nucleu de trei exemplare aduse din Polonia, si in Parcul National Vanatori, creat in 2003.

Tot in Neamt mai sunt 11 exemplare eliberate in perioada 2012 - 2013, care sunt monitorizate si in randul carora a si avut loc prima fatare in libertate. La Vama Buzaului, in judetul Brasov, a fost infiintata o rezervatie in 2008, unde anul trecut erau peste 20 de zimbri. Aceasta este insa administrata de autoritatile locale.

Pentru cei 95 de zimbri pe care ii are in grija, Romsilva cheltuieste anual 765.390 de lei, echivalentul a peste 170.000 de euro, costul pentru un animal fiind de 1.790 de euro pe an. Rezervatia Neagra de la Bucsani a cheltuit anul trecut 343.280 de lei, si a incasat aproape 58.000 de lei din vanzarea celor doi zimbri catre Gradina Zoologica din Resita si aproximativ 6.500 de lei din taxa de vizitare.

Sursa foto: Mediafax foto