„Un grup de lucru discuta pe aceasta tema. Au fost mai multe variante ale acestui proiect si vom vedea cum va fi stabilit. Probabil, va deveni operational cel tarziu in ianuarie 2006“, a declarat Borbely.
Potrivit unui proiect inaintat de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), va fi luata in calcul posibilitatea ca autoritatile locale sa decida caracterul de obligativitate a asigurarilor impotriva calamitatilor naturale, in functie de particularitatile fiecarei zone si de expunerea locala la risc.
„Am prezentat un proiect de acoperire a riscurilor de catastrofe naturale pe diverse zone locale din Romania. La nivel regional se poate identifica mult mai usor riscul cu care se confrunta o localitate decat la nivel national. Altfel spus, nu are sens sa asiguri riscul de cutremur in Harghita, de exemplu“, a declarat presedintele CSA, Nicolae Crisan.
Unul dintre argumentele care conduc la introducerea obligativitatii asigurarilor de catastrofe naturale este ca, din 1995, moment in care s-a abrogat obligativitatea asigurarii locuintelor, gradul de cuprindere al asigurarilor a crescut cu numai doua procente.

Pentru a usura povara contribuabililor, CSA propune ca plata acestei asigurari sa nu se faca in acelasi timp cu plata impozitelor, ci, eventual, trimestrial.
Prin punerea in practica a acestei initiative, Romania ar adopta o solutie care functioneaza cu succes in Olanda, Spania sau Elvetia.

Proiectul lui Nastase

Fostul guvern, condus de Adrian Nastase, a propus, în 2002, un proiect de lege privind introducerea asigurarii obligatorii pentru locuinte, printr-o societate de asigurari la care Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) sa detina majoritatea actiunilor.
Proiectul prevedea si subventii pentru categoriile defavorizate, dar, in contextul criticilor aduse atat de reprezentanti ai mediului politic, cat si ai companiilor din domeniu, acesta nu a fost pus in aplicare.

15 lei grei pe luna pentru o casa de 30.000 de euro

Citeste si:

Valul de inundatii care a afectat Romania in ultimele saptamani a determinat un numar destul de mare de cetateni sa bata la usile companiilor de asigurari pentru a incheia polite. Pana acum, grosul posesorilor acestui tip de asigurare era format din cei care si-au cumparat locuinte prin credite ipotecare sau imobiliare.

Pentru a incheia o astfel de asigurare, clientul trebuie sa stabileasca o valoare a locuintei pe care o asigura, in functie de care se stabileste tariful perceput de asigurator. De exemplu, pentru o locuinta evaluata la 30.000 de euro, prima lunara medie e de aproximativ 15 lei, ceea ce inseamna ca pe an se platesc aproximativ 180 de lei.

Riscuri suplimentare care pot fi asigurate

- Asigurarea aparatelor electrocasnice, a televizoarelor, a mobilierului, a hainelor, a geamurilor termopan sau a parchetului
- Asigurarea bunurilor casabile
- Riscul de furt
- Riscul de revenire din concediu (se acorda despagubiri pentru cheltuieli, chiria pentru locuinta provizorie in caz de dauna catastrofala)
- Raspunderea civila pentru daune provocate tertilor
- Asigurarea persoanelor din casa
- Asigurarea centralelor de apartament
Pentru fiecare risc suplimentar asigurat, nota de plata creste cu 1-5 euro pe an.