Dincolo de interesele politice ale fiecarei guvernari, dincolo de concesionari si exploatarea economica a zonei, dincolo de fundatii care vor sa preia cantoane, dincolo de ordine ecologice aberante si matrapazlacuri, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii e pretuita pentru biodiversitate, dar si pentru zonele sale strict protejate.

Jurnalul National prezinta incepand de astazi cele 18 zone strict protejate din Rezervatie, Delta in adevaratul sens al cuvantului. Zonele strict protejate ocupa o suprafata totala de 50.600 ha (8,7% din suprafata Rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din Rezervatie. De jur imprejurul zonelor strict protejate se afla zonele tampon. Acestea au o suprafata totala de 223.300 ha (38,5% din suprafata Rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului asupra zonelor protejate. In afara de cele doua tipuri, in Delta mai exista zonele economice care acopera 306.100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si localitati. Zonele de reconstructie ecologica din Delta sunt suprafete in cadrul carora ARBDD desfasoara activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei afectate.

SACALIN-ZATOANE.

Delimitare zonei Sacalin-Zatoane cuprinde un complex de lacuri, garle si grinduri. Zona se afla in partea de sud a insulei Dranov, care are o suprafata totala de circa 19.340 ha, si in zona cuprinsa intre insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic si limita continentala a Deltei, in suprafata de circa 2.070 ha. Sacalin-Zatoane este delimitata la nord-est de bratul Sf. Gheorghe, de la km 5 pana la insulele Sacalin. Granita de nord-vest e trasata de 4 canale: Tarita, Palade, Buhaz si Buhaz-Zaton. Zona Sacalin-Zatoane este una dintre cele mai vechi parti ale deltei fluvio-marine si se caracterizeaza printr-o succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternand cu lacuri putin adanci sau izolate si de o intrepatrundere a apelor marine (pe garle cu deschidere directa in mare) cu cele fluviale (prin canale si garle). Cele doua lacuri principale ale zonei strict protejate, Zatonul Mic si Zatonul Mare, isi largesc continuu legatura cu marea din cauza abraziunii marine. Aici, pe aceste lacuri, sunt cele mai bune conditii pentru lebada muta. Pe insula Sacalin se afla cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Insula, in forma de semiluna si alcatuita din nisip amestecat cu cochilii, este saraca in vegetale de saratura si reprezinta zona cea mai importanta de migratie, fiind un adevarat cartier de iernare pentru aproape 100 de specii.

COLONIA DE PELICANI.

Rosca-Buhaiova este situata in nordul depresiunii Matita-Merhei si este formata dintr-un complex de lacuri, garle si japse. In nordul zonei este bratul Cernovca, iar la est canalul Sulimanca. In sud se afla complexul Merhei si Merheiul Mic, canalul Rosca, iar la vest, canalul Radacinoasele. Rosca-Buhaiova este pe lista rezervatiilor naturale din Romania inca din 1970, iar incepand cu 1979 a fost declarata Rezervatie a biosferei (impreuna cu Padurea Letea). La Rosca-Buhaiova se gasesc plauri plutitori si plauri fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, garle naturale, terenuri inundabile, zaloage de salcii. Nucleul acestei zone de regim de protectie integrala il constituie lacurile Rosca si Buhaiova. In mod corespunzator, si fauna acestei zone potejate prezinta o remarcabila diversitate, de la mamifere valoroase (vidre, nurci, hermeline, bizami, caine enoti, vulpi sau mistreti) pana la fauna ornitologica: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa si a altor cateva colonii mixte. Gasesti aceeasi diversitate si in lumea vegetala, in ciuda aparentei de monotonie conferita de avalansa de stuf. Bazinele acvatice sunt invadate de nuferi albi si galbeni, piciorul cocosului si alte specii de plante de apa. In apele sarace in nitrati, din unele ochiuri de apa dintre plauri, apar si plante carnivore: Utricularia si Aldrovanda. Flora submersa cuprinde majoritatea speciilor cunoscute si din alte ape continentale, iar in stufarisurile compacte se concentreaza aproape toata flora europeana de plante amfibii. Toate acestea sunt amenintate de proiectul ucrainean de construire a unui canal navigabil pe bratele Chilia si Bistroe.

Citeste si:

PADUREA LETEA.

La fel de amenintata de Bistroe este si Letea (2.825 ha), zona de regim de protectie integrala, asezata pe grindul cu acelasi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale Deltei, fiind delimitata de lacul Nebunu est, de Hasmacul Ivancea si de formatiunile forestiere ale grindurilor Letea. Zona forestiera naturala, Letea a fost pusa sub ocrotire inca din 1930, devenind rezervatie naturala in 1938. Ocupa un relief putin inalt fata de restul Deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care gazduiesc padurea cu tipul sau atat de particular de vegetatie: stejarul de lunca, stejarul brumariu, plopul alb, plopul negru, frasinul de lunca, frasinul de balta, parul, teiul alb, ulmul si, foarte rar, arinul negru. Foarte caracteristica pentru zona este abundenta plantelor cataratoare, care fac din Letea cea mai nordica padure subtropicala din lume. Padurea se extinde in mod natural catre Litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevarate baraje impenetrabile. In explozia de specii se regasesc si unele rare precum volbura de nisip (intalnita si pe plaja de la Sulina) sau brandusa de nisip.

ZONE STRICT PROTEJATE

INEDIT. Letea, cea mai nordica padure subtropicala a lumii
1. ROSCA-BUHAIOVA (9.625 ha)
2. PADUREA LETEA (2.825 ha)
3. RADUCU (2.500 ha)
4. NEBUNU (115 ha )
5. VATAFU-LUNGULET (1.625 ha)
6. PADUREA CARAORMAN (2.250 ha)
7. SARATURI MURIGHIOL (87 ha)
8. ARINISUL ERENCIUC (50 ha)
9. INSULA POPINA (98 ha)
10. SACALIN ZATOANE (21.410 ha)
11. PERITEASCA-LEAHOVA (4.125 ha)
12. CAPUL DOLOSMAN (125 ha)
13. GRINDUL LUPILOR (2.075 ha)
14. ISTRIA-SINOIE (400 ha)
15. GRINDUL CHITUC (2.300 ha)
16. ROTUNDU (228 ha)
17. POTCOAVA (625 ha)
18. BELCIUG (110 ha)

DESPRE REZERVATIE

"Delta Dunarii si intreaga Rezervatie reprezinta un habitat miraculos din punctul de vedere al biodiversitatii care, desi s-a aflat timp de cateva decenii bune intr-o stare avansata de degradare, are o capacitate iesita din comun de a se regenera in mod natural"
Jacques Yves Cousteau