Nu calitate, doar cantitate. Statiunile balneare sunt cel mai clar exemplu pentru turismul de supravietuire. Un public imbatranit si in general sarac aglomereaza asemenea statiuni, disputandu-si capetele de sezon, mai bine acoperite de ofertele de turism sustinute de stat.

In marile si vechile statiuni, conditiile sunt proaste, hotelurile - cazute, iar bazele de tratament - degradate, dar publicul nu e pretentios si pretul e mai mic decat acasa. Pentru multi dintre clienti, este singura sansa de a calatori. Pentru hotelieri, de asemenea, turismul de supravietuire este o solutie. Nici o alta categorie de oaspeti nu ar arata entuziasm pentru o baza turistica de o asa slaba calitate.

Piata turistilor fara bani

"Auzi, mamica, ai vazut-o tu pe doctorita aia tanara? Si da si mie cheia, dragu' mamii, ca mi-au obosit picioarele si ma dor". Un receptioner de la Hilton ar fi total surprins daca unul dintre clienti i s-ar adresa astfel. Nu este si cazul unui receptioner din Olanesti, caruia i se pare cum nu se poate mai firesc. Nu e prima oara cand seamana cu nepotii turistilor, si nici ultima data, cu siguranta.

Ceea ce in Romania poarta eticheta de "turism social" este o afacere cu mai putina eticheta. Din cele mai mici detalii, de comportament, pana la cele mai mari, imobiliare, "turismul de Ministerul Muncii" este unul special. Programele difera, cotele de compensare difera, dar sistemul este unul simplu in ansamblu. Programul are o durata standard de 18 zile, care cuprinde cazare, pensiune completa si proceduri medicale, fiind cotat intre 670 si 850 lei noi pe intregul sejur. In functie de tipul de asistenta de care beneficiaza, turistul plateste doar o parte din acest pret. Pensionarii platesc numai 50% din cuantumul pensiei, ceea ce, avand in vedere ca pensia medie este de 260 lei noi, duce la un cost de circa 130 lei noi/18 zile cazare, masa si tratament, respectiv 7,2 RON/zi. Diferenta de pret este achitata de Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, din cadrul Ministerului Muncii. Veteranii de razboi beneficiaza de gratuitate, intregul pret fiind platit de CNPAS. Alte categorii de pensionari sau persoane asistate beneficiaza de compensari mai mici, in functie de o grila de calcul.

Indiferent insa de procentul platit de client si cota acoperita de stat, hotelierii din sanatate reusesc, asadar, sa ofere servicii complexe - de hotelarie, de restaurare si medicale - la un pret cuprins intre 37 si 47 RON pe zi. La aceleasi hoteluri, pretul de receptie este de 85 RON pe zi, tarif care de aceasta data include cazare si pensiune completa, dar nu si tratament. Diferenta este remarcabila si pare a fi chiar o trecere de la profit la pierdere. "Exista totusi un profit pentru toate societatile inscrise in program, spune Ioan Mugur Topolintchi, consultant de afaceri si fost presedinte al Organizatiei Patronatului din Turismul Balnear. Un profit mic, dar care justifica activitatea cel putin pe capetele de sezon, cand veniturile sunt mai reduse. Asemenea programe asigura continuitatea pe intregul an, fiindca, este un lucru important, turismul balnear se desfasoara pe durata intregului an". Programele sociale seduc patronii de hoteluri cu numarul mare de turisti, de cateva sute pe serie, iar cantitatea face sa fie importanta chiar si o cota minima de profit.

Fara a se reduce la balnear, programele sociale sunt deosebit de relevante in acest domeniu, unde ponderea "turistilor de Ministerul Muncii" se inscrie pe o medie de 60% din totalul turistilor, urcand in unele cazuri catre 100%. Este, de regula, situatia micilor societati balneare. Amara, Buzias, Baltatesti, Saturn in buna parte, Moneasa, Lacul Sarat, Sangeorz sau Sovata sunt dependente in cea mai mare masura de programele Ministerului Muncii. Nici marile societati din domeniul balnear nu isi pot nega dependenta de aceste programe, Baile Felix, Herculane, Calimanesti-Caciulata, Covasna sau Olanesti inregistrand in 2004 mult peste 20.000 de turisti din programele sociale, care le-au furnizat mai mult de jumatate din clienti.

Turismul de supravietuire

Ministerul Muncii ofera bilete de tratament si bilete de odihna. Numarul total al acestora a fost stabilit la 445.000 in acest an, dintre care 380.000 de locuri la tratament balnear si 65.000 de "locuri la odihna", cum spune textul legii. Sunt vizate astfel cu precadere locatiile din domeniul balnear, dar si statiunile montane sau litorale. Alocarea se face in baza unei licitatii desfasurate de CNPAS in care societatile private vin si se intrec in reduceri de preturi de 50-80%. Gradul de confort oferit conteaza? "Este si el un argument, apreciaza Topolintchi, dar suma de care dispune Casa de Pensii este una fixa, stabilita prin lege, si daca ti se accepta un pret ceva mai mare poate insemna ca ti se aproba mai putine locuri". Proprietarii sunt pusi astfel in situatia de a moderniza fara sa poata creste semnificativ cifra de afaceri, costul investitiei fiind recuperat doar de la o categorie minoritara de turisti.

O alta gama de programe sociale este cea initiata de Autoritatea pentru Turism. In ultimii ani, "saptamana la mare" sau "saptamana de refacere" au fost initiative care au atras atentia si se desfasoara semestrial. Alte asemenea oferte speciale vin sa completeze galeria, cum ar fi programul "Vacanta la tara", care se deruleaza intre 12 septembrie si 1 noiembrie. In toate aceste programe, statul are o implicare minima. Nu se mai compenseaza nimic. Tarifele mici, populare, care in perioada de desfasurare a programului ajung pe balneo la circa 20 RON/noapte de cazare, sunt "curbele de sacrificiu" ale hotelierilor. Mai putin de atat nu se poate. Hotelierii se inscriu - atrasi de publicitatea pe care statul o face programelor si presati de un grad de ocupare zdrobitor de mic, care in unele cazuri din balneo sau montan coboara sub "cota foametei", de 30%.

70% din turistii statiunilor balneo au peste 50 de ani. 80% din ei vin pentru tratament. 50% cheltuiesc in statiuni sub 100 de euro pe durata intregului sejur. Atmosfera e pe masura. Hotelurile sunt intretinute doar pana la limita retragerii autorizatiei de functionare. Majoritatea bazelor de tratament au cuve coclite si faianta cazuta. Plictisul din statiuni si lipsa oricaror forme de divertisment sunt reclamate atat de tineri, cat si de cei de peste 65 de ani.

Citeste si:

Reconstructii marginale

Sperantele hotelierilor sunt dupa profit - mici - si dupa solutiile de finantare - reduse. Principala orientare pare a fi constructia de mici unitati de cazare, vile si minihoteluri, de 3 si 4 stele, in preajma bazelor de tratament pe care le detin, si completarea serviciilor clasice cu facilitati pentru turismul de afaceri, conferinte sau training. Asemenea exemple gasim la Calimanesti sau Olanesti. Doua hoteluri gemene, gazduite de o singura cladire, complet noua, au fost construite la Calimanesti exact in vecinatatea bazei de tratament de la Caciulata si la foarte mica distanta de manastirea Cozia. Arhitectura si amenajarile acestora tin in mod clar de turismul de afaceri, clasicul 3 stele, de care se leaga si prin tarifele practicate. La Olanesti, prioritare au fost modernizarea bazei de tratament si dezvoltarea unor sali de sport, sali de conferinta, sauna si piscina acoperita, in timp ce hotelul si restaurantele au ramas ceva mai in urma. Pe sectorul de cazari, societatea se concentreaza asupra unor vile pe care le detine si care sunt in curs de reabilitare, dar la un nivel de servicii de una si doua stele. Un proiect ambitios, care prevede constructia unui amplu centru de sanatate, dotat cu un mare hotel de 4 sau 5 stele, se afla intr-o faza incipienta si depinde de accesul la resurse de finantare internationala.

Principala societate din Baile Herculane, Hercules SA, a incercat o solutie prin asocierea cu un partener strain pentru modernizarea unui pavilion la nivelul unui hotel de 4 stele, condus acum cu management strain. Celelalte hoteluri si pavilioane urmeaza sa fie inchise unul cate unul si modernizate cu ajutorul veniturilor realizate de unitatile inca deschise. Multe alte oferte la nivel de 3 stele sau similar sunt constituite de numeroasele vile, minihoteluri si pensiuni deschise in Herculane de numerosi localnici. Acestea ofera insa doar turism de recreere si programe de training, baza de tratament si izvoarele termale si minerale fiind controlate de Hercules SA.

O solutie de mai mare forta financiara este reprezentata de Transilvania Travel, consortiul realizat prin centralizarea actiunilor detinute de SIF Transilvania si care acum este cel mai important operator din balneo, detinand locatii precum Felix, Covasna sau Eforie. Pentru a se obtine fonduri, au fost vandute pachetele minoritare de actiuni detinute la mai multe hoteluri si se intentioneaza vanzarea in continuare a unor hoteluri de o stea. Banii merg in restaurarea completa a altor hoteluri si ridicarea calitatii acestora la 3 stele si peste. Dan Gaman, director al agentiei de turism Transilvania Travel, este categoric: "Nici macar romanii cu venituri medii nu mai vor sa auda de o stea. Chiar si hotelurile de doua stele sunt prost primite. Trebuie sa oferim servicii de minimum trei stele; o asemenea calitate reprezinta gradul minim de civilizatie". Va mai fi insa interesat de programele Ministerului Muncii un hotelier care ofera servicii de calitate? "Sigur ca da, spune Gaman. Pe capetele de sezon putem cobori preturile pana la nivelul costurilor. Si putem mentine tarife competitive pentru Ministerul Muncii, daca nu la hotelurile de trei stele, la cele care raman".

Turismul social este singura forma care mai poate reuni un public sarac, postcomunist, si un numar de hoteluri masive, saptezeciste. La umbra lor, lumea e multumita ca face ceva asemanator cu turismul si socializeaza cum poate: prin lungi promenade in masa la anumite ore ale zilei, batranei si batranele cu sticlute de plastic in mana, catre izvoarele amenajate sau catre asa-numitele "baruri cu apa minerala".

Topul contractantilor programului derulat de Ministerul Muncii (2004)

Locul Contractant Nr. bilete Felul biletelor
1 Herculane 33.250 BT
2 Saturn 31.063 BT, BO
3 Felix 29.131 BT, BO
4 Covasna 21.406 BT
5 Caciulata 20.901 BT
6 Olanesti 19.474 BT
7 Eforie Nord 14.622 BO
8 Amara 13.062 BT
9 Vatra Dornei 9.873 BT
10 Govora 9.336 BT
11 Venus 8.654 BO
12 Sangeorz 8.017 BT
13-14 Buzias 7.885 BT
13-14 Lacul Sarat 7.885 BT
15 Tusnad 7.344 BT
16 Sovata 7.195 BT
17 1 Mai 6.953 BT
18 Eforie Sud 6.848 BO
19 Techirghiol 6.489 BT
20 Geoagiu 6.404 BT
Sursa: Ministerul Muncii, buletin statistic 1(49)/2005
Legenda: BT = bilete tratament; BO = bilete odihna

"Turistul din statiunile balneare are ca loc de provenienta, in proportie de 93%, Romania. (...) Numarul turistilor straini care viziteaza statiunile balneare este inca mic. (...) Proprietatile apelor, ale bailor termale, nu sunt suficient explicate pentru a atrage mai multi turisti straini. Acestia au alta acceptiune privind termenul de SPA, o forma de turism de relaxare care cuprinde diferite proceduri, cum ar fi: aromoterapia, meloterapia, masajul de relaxare, jacuzzi, sauna etc." Analiza cantitativa si calitativa a cererii turistice, realizata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism

Ponderea domeniilor turistice in Romania

Domeniu Pondere (%)
Litoral 49
Balnear 27
Montan 21
Delta Dunarii 3