Wizz Air va contesta temeiul juridic al renationalizarii Malev, intrucat Comisia Europeana nu si-a dat acordul asupra tranzactiei. In cazul in care statul maghiar va implementa aceasta decizie, o va face in afara legii.

“Este o decizie discriminatoare ce distorsioneaza competitia si nu aduce nici un beneficiu consumatorilor. Este ingrijorator faptul ca statul maghiar cheltuie banii contribuabililor in aceste vremuri de criza intr-o investitie care nu-si are sensul”, a declarat József Váradi CEO Wizz Air.

Alte tari europene precum Elvetia sau Belgia au reusit sa gestioneze in mod eficient falimentul liniilor aeriene nationale, respectand totodata legislatia europeana, mai sustin reprezentantii Wizz Air.

Guvernul va oferi Malev 25,2 miliarde forinti (93,4 milioane euro), prin conversia creantelor in actiuni si plata unei sume in numerar, potrivit informatiilor publicate de ministerul ungar de finante.

Ungaria va deveni astfel actionarul majoritar, in locul bancii publice ruse Vnesheconombank. Banca detinea pachetul de control din 2009, dupa ce preluase actiunile vandute in 2007 firmei AirBridge, a lui Boris Abramovici, in cursul celei de-a saptea incercari de a privatiza compania dupa caderea comunismului in 1990.

Compania rusa AirBridge va pastra 5% din actiunile Malev.

Ungaria nationalizeaza din nou compania aeriana Malev

Ungaria nationalizeaza din nou compania aeriana Malev