Tinu Sebesanu, CEO-ul companiei, a declarat intr-un interviu acordat Wall-Street ca sfarsitul anului 2010 va aduce o serie de falimente mai ales pentru hotelurile care nu sunt sustinute de un brand.

Jucatorii in domeniu au fost mai optimisti in ultima perioada deoarece gradele de ocupare si-au revenit usor fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar rata medie a scazut in continuare, ceea ce cumulat, inseamna scaderea veniturilor, conform lui Tinu Sebesanu(foto), care adauga faptul ca, in ansamblu, veniturile au fost in scadere pe medie in T1 din 2010, fata de anul trecut.

“Evaluarea pietei numai dupa evolutia gradului de ocupare este irelevanta. Acest idicator privit independent nu reflecta decat eventuale modificari in cote de piata si nicidecum cresterea discreta a veniturilor. In orice evaluare el trebuie corelat cu rata medie pentru a evalua corect impactul asupra performantelor proprietatii”, declara Tinu Sebesanu.

De asemenea, el crede ca anul 2010 va fi caracterizat de falimente, intrucat foarte multe proprietati activeaza deja sub limita de subzistenta, nu se mai pot baza pe un cash flow pozitiv, care sa sustina cheltuielile de operare si atat timp cat proprietarii sau investitorii nu mai au capaciatatea de a finanta proprietatile si capitalul de lucru, multe dintre ele vor avea probleme mari pana la sfarsitul anului.

La acestea se adauga si imposibilitatea de vanzare a proprietatilor din cauza lipsei de capital si apetit a investitorilor pentru domeniul turismului, ceea ce face ca volumul tranzactiilor de active, istoric oricum printre ultimele din Europa, sa devina aproape nul.

Prima categorie amenintata de faliment este, in opinia sa, cea a hotelurilor independente, fara brand, si crede ca hotelurile care fac parte dintr-un mare lant hotelier vor rezista mai bine in aceasta perioada.

Totul depinde in acest moment de partea de management, pentru ca nimeni nu-si permite acum sa investeasca in proprietati si sa le faca mai atractive iar multi nu mai pot nici macar sustine activitatea operationala. In aceasta situatie, diferenta nu o poate face decat competitivitatea managementului”.

In ceea ce priveste perspectiva de revenire pe profit a pietei hoteliere, Sebesanu este reticent in a face previziuni, intrucat considera ca jucatorii din piata simt presiunea unei fiscalitati sufocante si sunt sensibili la variatii macroeconomice pe care nu le pot controla, atat la nivel international, cat si la nivel european si national.

Acum e ca in desert, cine are o sticla de apa in plus mai rezista, dar sa faci preziceri ca va ploua, este dificil”.

Mai mult decat atat, in ceea ce priveste piata hoteliera, Sebesanu spune ca aceasta are o inertie foarte mare fata de piata de restaurante, de exemplu, care isi poate reveni mai repede daca dispune de conditii economice favorabile. Dimpotriva, daca de azi ar stagna descresterea si s-ar observa un usor reviriment, piata hoteliera ar avea nevoie de 2 ani ca sa reactioneze si sa revina la o crestere sustenabila.

“Este evident ca nu am trecut pe un prag de minima profitabilitate, iar urmatoarele sase luni vor fi critice in conditiile in care se vorbeste tot mai des despre al doilea val de criza. Asadar, nu putem sa fim optimisti in acest moment, trebuie sa fim pragmatici si sa vedem ce putem face de pe o zi pe alta. O strategie pe termen mediu nu mai este eficienta acum; suntem precum pompierii care actionam acolo unde este foc”, completeaza CEO-ul Trend Hospitality.

La toate acestea, Sebesanu spune ca se adauga efectele negative ale masurilor luate recent de Guvern care vor impune o crestere a preturilor in defavoare competitivitatii in regiune. Astfel, desi intr-un an si jumatate, nu s-a luat nicio masura care sa sustina in mod direct activitatea sectorului privat in turism, se vor simti efectele negative cauzate de scaderea puterii de cumparare, care afecteaza pe verticala, direct sau indirect, intregul mediu de afaceri.

La acestea se va adauga impactul maririi de TVA, a devalorizarii cursului de schimb si mai mult ca sigur a inflatiei ce va urma. Pe termen scurt si mediu efectele se vor simti in scaderea traficului atat pe turismul de relaxare cat si pe segmentul de afaceri intr-o piata si asa foarte putin competitiva in regiune.