Atitudinea angajatilor este o oglinda

Prin experienta (in HR) am invatat ca atitudinea angajatilor este o oglinda directa a atitudinii managementului si am vazut acest lucru in toate companiile in care am lucrat. Atunci cand managerii au adoptat managementul participativ, implicand fiecare angajat, incuranjandu-i initiativele si constientizandu-l de faptul ca el este propriul manager si responsabil de operatiunea sau sub-procesul sau, lucrurile au mers bine. Acolo unde in schimb managerii au impus in loc sa convinga, nu au responsabilizat oamenii, nu le-au oferit limite de autoritate si nu le-au apreciat initiativele ci au devenit doar paznicii lor dictatori ce le dau ordine si etapele executiei apoi verifica indeplinirea ordinului nu s-au obtinut niciodata rezultate, mai mult, de fiecare data cand managerul uita sau pleaca din birou nimeni nu mai munceste. Oare de ce, se intreaba ei? Pai foarte simplu, robotelului obisnuit la fiecare etapa sa i se dea o noua comanda nu le mai primeste si ca atare nu mai stie ce sa faca!

De aceea consider absolut firesc ca prietenii dlui Butunoiu (si nu domnia sa) sa gaseasca solutii pentru omul-masina care a fost educat sa execute fara sa gandeasca si ca atare nu are nici o initiativa, deoarece atitudinea managerului a fost una de tip comanda si control, nicidecum una de management participativ care incurajeaza initiativa. Cu alte cuvinte, managerul i-a imprimat foarte clar in minte angajatului robot inca de la inceput ca orice se face numai la initiativa si cu controlul sefului: "Costele, eu sunt seful tau si ca orice manager de tip keynesian te invat cum ai dreptul sa mergi in firma: 1. muti piciorul drept inainte, 2. iti treci greutate corpului pe el, 3. muti piciorul stang inainte. Si atentie: toate miscarile le faci numai la initiativa mea! Acum incearca! Nu-i asa ca mergi mai bine decat inainte?". La fel s-a intamplat si in episodul cu robotul implicat in construirea site-ului, care odata ce a terminat de executat comanda nu a mai stiut ce sa faca. Dar de ce oare s-a mirat dl. Butunoiu la vederea efectelor firesti ale propriului stil de management?
Acum imi pun intrebarea ce s-ar fi intamplat daca seful robotului i-ar fi spus: "Costele, tot ceea ce ai facut tu pana acum mi-a demonstrat ca esti un angajat responsabil, capabil sa-si adminitreze propriul proiect. De aceea te rog frumos sa gestionezi un proiect legat de imbunatatirea site-ului nostru, in care sa definesti tu termene, resurse, responsabilii, etc. Eu astept doar sa-mi trimiti la sfarsitul fiecarei etape rezultatele. Daca acestea vor fi bune si se suprapun cerintelor mele - explicate clar, in detaliu -, acest proiect iti va aduce la evaluare ... X si Y avantaje." Eh, cum anume credeti ca s-ar fi comportat Costel in aceste conditii, in care el este responsabilizat si interesul lui direct este vizat?

Dincolo de dezamagirea mea legata de faptul ca un om de HR nu intelege mecanismul motivatiei angajatilor si are o viziune atat de primitiva - modelul Keynesian de management nu se mai foloseste de zeci de ani - pe care o si aplica in propria firma este faptul ca acest om evalueaza si selecteaza manageri pe baza analizelor de abilitati soft pe care le face CONFORM PRINCIPIILOR SALE, aceleasi pe care le mediatizeaza! Si ca atare ce manageri ar putea dl Butunoiu sa recomande firmelor decat cei pe care ii considera potriviti conform propriilor principii, adica cei ce practica metode de management de acum 30 ani si care nu obtin niciodata rezultate cu echipele lor!!! Acestia creaza angajati "ce nu au nici o treaba cu productivitatea", care nu sunt apreciati, nu sunt motivati si ca atare isi revarsa frustrarile pe firma!!! Este un cerc vicios din pacate generat chiar de recrutori “de top, cu experienta pe piata romaneasca de HR”! Mai mult, pe acesti recrutori ii promoveaza media de specialitate, modelul proliferandu-se incet, incet, ca si cum ar fi normal sa revenim la metodele de management de dupa razboi... Mare atentie insa la rezultatele, profitul si performantele pe care le putem obtine cu aceste metode perimate!