Wall-Street pe Facebook
Wall-Street pe Twitter
Wall-Street prin RSS
ca si in orice alta meserie exista specializari si in managementul executiv. managerul bun este, in primul rand un diagnostician, ca un medic generalist care este capabil sa dea un diagnostic afacerii pe care este chemat sa o conduca, apoi este un anestezist, apoi este un chirurg, apoi un terapeut. managerii care nu sunt specializati in asa ceva nu sunt neaparat manageri rai sau slabi. mai degraba sunt manageri slabi acei manageri, care in vreme de criza taie numarul de salariati, in loc sa evalueze organizatia si fiecare job in parte si in functie de asta sa taie joburi sau sa regandeasca structuri.
stie geroge bubutnoiu cate afaceri trec drept bune si cate dintre ele sunt si bine conduse sau merg din inertie si asta inseamna ca managerul este bun, dupa care, brusc se schimba o paradigma, pe care managerul cel bun ar fi trebuit sa o prevada si previna si afacerea se prabuseste desi ar fi fost poate una foarte viabila, daca ar fi fost diagnosticata la timp de un manager bun si tratata corespunzator.
notiunea de manager bun este atat de relativa la noi, incat eu desfid pe oricine se hazardeaza sa califice astfel managerii din mediul de afaceri romanesc. prejudecatile abunda in materie si, mai ales, la asa-zisii head-hunteri din romania
si asta ar fi o discutie care in nici un caz nu trebuie sa se opreasca aici, nu e cazul sa ne jucam cu vorbele si cu verdictele in chestiuni atat de delicate.
Trimis de Marius Maxim la 24 Martie 2009, ora 18:46