55% din managerii romani adopta stilul coach

Sunt de acord cu cele spuse de Nora Roman referitor la fidelizarea de personal: acest lucru va fi foarte greu de realizat deoarece noi, romanii, uitam anumite lucruri si suntem dornici de imbogatire rapida pe termen scurt. Avem inca o mentalitate romaneasca care va fi foarte greu de schimbat.

Cum le stim noi pe toate. Teoretic. Practic, totul lasa de dorit. Doamna Indreica, de curiozitate, cum va fidelizati angajatii? Avand in vedere ca in Psihoselect migratia de personal este mai mare decat in orice alta firma; intotdeauna unii vin, altii pleaca. Unde-i managementul idealist despre care vorbiti? De ce nu aplicati solutiile pe care le prezentati altora?

Cred cu tarie ca in Romania, marea majoritate a patronilor si managerilor aplica in functionarea firmelor pe care le reprezinta, printre altele, doua mari principii de baza:
1. - profit maxim cu investitii minime ! ( daca investitiile ar putea fii zero ar fii perfect.)
2. - copilul care nu plange nu primeste de mancare !
Primul principiu este cel care cuprinde in categoria investitii si pe cele legate de personal, de asigurarea conditiilor de munca, de pregatirea / formarea, remunerarea si/sau premierea acestuia. Daca pentru conditii de munca (protectia muncii, asistenta medicala, etc.) si pregatire / formare a personalului, investitiile sunt accesibile si adresate in mod echitabil tuturor angajatilor, la capitolul remunerare lucrurile stau total diferit, acesta fiind si principalul motiv care genereaza fluctuatia de personal. Indiferent de functia pe care o ocupa un angajat in cadrul firmei, acesta va trece prin inevitabilul �interviu� la finele caruia isi va �negocia� retributia si alte �facilitati sau bonificatii� oferite de firma. Cu mici exceptii (atunci cand CV-ul chiar este impresionant) oferta �negociata� a firmei pleaca de la nivelul minim de salarizare pentru postul respectiv. Pentru candidatii care din varia motive (timiditate, lipsa tupeului si abilitatilor in negociere, necunoasterea propriei valori la nivelul pietei, necunoasterea limitelor nivelului de salarizare pe postul pentru care candideaza in cadrul firmei sau sunt intr-o situatie materiala dificila) nu au o marja prea larga de negociere, oferta firmei devine singura varianta ce trebuie acceptata daca doresc sa lucreze in acea companie!
Daca in momentul angajarii o astfel de procedura poate fi �motivata� prin necunoasterea reciproca, a firmei si cerintelor sale de catre angajat si a capacitatilor si aptitudinilor candidatului de catre �angajator�, dupa trecerea unei perioade de timp, (sa zicem 6 luni) ea nu mai poate fii motivata si ma intreb cati manageri din Romania ar propune din proprie initiativa marirea retroactiva a salariului?