Comentarii pe articolul Criza financiara continua - cum actionam?

Incotro (pe marginea crizei financiare americane)

Andrei Busurca la 26 Septembrie 2008, ora 17:51
Incotro ( pe marginea crizei financiare americane)
Prin anii '60, Daniel Bell postula teoria covergentei celor doua sisteme sociale. Analizand economic si politic sistemele comunist si capiatlist Bell lanseaza ideea ca nu exista diferente ireconciliabile si ca in viitor cele doua se vor contopi.
Mai tarziu, laureatul premiului Nobel pentru economie J.K.Galbraith publica "Stiinta economica si interesul public" in care ajunge la concluzia ca in multe privinte socialismul (economia planificata) este superior capitalismului.
Paranteza: in 1982 - cand a aparut in romaneste cartea - sa banuiesti ca publicarea a fost un element de propaganda nu era o decat o chestiune de imaginatie. Revenind la John Kenneth Galbraith trebuie sa spun ca este considerat discipol al autorului new-deal-ului american si astfel nu sint de mirare propensiunile de stinga. Keynes, promotorul interventionismului viguros al statului in economie, este primul care formuleaza programatic preeminenta guvernului in stabilirea regulilor desfasurarii jocului economic si a statului ca intreprinzator si controlor al "jocului economic". Si situatia Americii in anii 30 era foarte dificila: perioada reconstructiei dupa marea criza economica. Presedintele Roosevelt pune in aplicare sfaturile consilierului sau si, in timp, S.U.A. vor castiga toate razboaiele pe care le-au purtat. De fapt, Keynes nu a fost original: a avut de unde a se inspira. In acei ani comanda economica si politica pura si mai ales dura se manifesta in toata splendoarea sa in Tara Sovietelor Socialiste.
Desi scoala facuta si o bucata din activitatea profesionala au fost "pe vremuri" nu am - cred - propensiuni stangiste. Incerc doar sa ma lamuresc in ce lume traim si incotro ne indreptam.
Pentru a domoli criza, guvernul american nationalizeaza cateva mari companii, pana mai ieri stalpi ai catedralei capitalului. Acum cativa ani, profitand de atentatul de la 11 septembrie se adopta Patriotic Act: oricine este suspect de terorism poate fi urmarit - mai 'uman' spus monitorizat. Pe vremuri oricine era banuit ca unelteste impotriva oranduirii socialiste era anchetat de Securitate. Deci aceasta lege da dreptul patriotic guvernului de a urmari orice persoana. Da dreptul patriotic oricarui cetatean sa reclame organelor un alt cetatean pe motivul ca este suspect. Vi se pare cumva cunoscuta situatia ?! Concluzie: administratia americana a doborat unul din stalpii cei mai importanti ai democratiei: dreptul individului la viata privata.
Asadar in ce lume traim ?!
In mod sigur nu in China. Traim in haosul dinaintea facerii lumii. Perioada este a unor asezari si reasezari, mai ales mentale.
Paranteza: China ! O lume diferita in sine, fortind o tranzitie de la comunismul totalitar brutal la capitalismul totalitar brutal, incercand sa grefeze valorile lumii contemporane pe cutume vechi de mii de ani. In China se produce o metamorfoza lenta (si perfecta ca simbol) de la Mao la Pinochet. Spectatorii (partenerii comerciali si institutiile financiare internationale) aplauda cu frenezie sau mormaie (rareori) in surdina sperind un loc la banchet. China are propaganda care sa paveze drumul de la doctrina comunista la concluzia simpla ca proprietatea particulara, o clasa de mijloc infloritoare si cateva sute de miliarde de dolari investitii straine sunt exact ceea ce dorise intotdeauna Partidul Comunist. O tara, doua sisteme !
Ne indreptam spre un capitalism nemilos si bananier - de tip "ciocoii vechi si noi" precum il vedem in Romania ? Ne indreptam spre capitalismul popular al lui M.Thatcher, liderul conservator de acum citiva ani al Marii Britanii ? Sa cred ca istoria s-a sfarsit (Fukuyama) ? Sa cred ca am intrat in epoca conflictele globale ale unor civilizatii trasate pe harta (Huntington) ? Sa am incredere in Daniel Bell care postuleaza complementaritatea si convergenta celor doua sisteme ?
Are dreptate Galbraith in manifestul sau despre societatea perfecta?
Oricum nu am incredere in profetii de scoala duminicala ai liberalismului pur si dur - Patriciu, spre exemplu. Si totusi spre ce ne indreptam ?
Statele Unite si Uniunea Europeana sunt samburele acestui viitor prin puterea economica pe care o au pot satisface fiecaruia dintre cetatenii sai conditiile elementare de vietuire: hrana, adapost, imbracaminte. In imensele bazine genetice meelting pools sunt create premisele disparitiei raselor prin contopirea intr-una singura, pentru ca omul este Unul. Dar mai presus de toate sint promotoare - mai ales UE - ale spiritului ca traim pe o planeta, casa tuturor. Si trebuie sa avem grija de aceasta casa pentru ca suntem o parte din ea.
Putem numi aceasta societate viitoare ca fiind ecologica? Extins in social si politic, conceptul poate defini lumea nepotilor nostri: o lume nepoluata. Iar cea mai pregnanta poluare a lumii contemporane este saracia - afirmatie memorabila a unui petrecut lider chinez.
Atat deocamdata.
Ioan Hotea la 27 Septembrie 2008, ora 00:47
Este o sinteza interesanta. Teoriile, in general, sunt fascinante. Inteligentele au imaginat teoria Big Bang-ului; descriu frumos cel mai complex proces care s-a/se desfasurat/deruleaza in ultimii (sau primii) 13,5 miliarde de ani. Chiar si acest mega proces poate fi exprimat prin cuvinte simple, pe intelesul tuturor. In schimb, pentru a explica evolutia economiei in ultimii 200 de ani, sau in ultimele 2 saptamani, se folosesc tot felul de cuvinte, expresii, formulari pe care chiar daca stapanesti, sa zicem, calculul vectorial, diferential si maritricial, tot nu le intelegi. Ce se intampla cu amaratii astia de economisti? Evolutia in sus-jos cu cativa bani (cand sunt zeci, e grav) a cursului valutar este un eveniment care nu poate fi explicat (decat bombastic) si nici pe departe stapanit.
Mi-ar face placere sa intalnesc pe undeva continuarea analizei d-lui Busurca. Ma amuz gandindu-ma la idei care se desprind:
1. "profetii ...liberalismului pur si dur - Patriciu, spre exemplu". Consider ca domnii ca Patriciu, Vintu sunt niste intamplari, glume proaste ale evolutiei sociale, nu exponenti ai capitalismului. Ei sunt ceea ce sunt pentru ca li s-a dat ceea ce au; in conditiile date, cineva trebuia sa ajunga stapanul a ceea ce este in tara.
2. "In imensele bazine genetice meelting pools sunt create premisele disparitiei raselor prin contopirea intr-una singura..." . Citind aceasta, ma gandesc la emisiunea TV de ieri in care diferite personalitati analizau cu multa patima problema autonomiei unor tinuturi.
Dar acestea sunt lucruri colaterale. Interesant este ce se intampla in economie. Sper ca oameni ca domnul Busurca sa ne lumineze calea.

Andrei Busurca la 27 Septembrie 2008, ora 21:09
Domnului Ioan Hotea
1.multumesc pentru apreciere;
2.ati inteles exact principiul central al ultimilor optsprezece ani: "Ei sunt ceea ce sunt pentru ca li s-a dat ceea ce au; in conditiile date, cineva trebuia sa ajunga stapanul a ceea ce este in tara". Cei care detin aceasta tara sunt cei din "acvariu", cei care trebuie. Ei sunt lumea, iar noi ceilalti suntem paduchii, masa de manevra, marele X. Nu avem nici un rol in exercitiul puterii - democratia reprezentativa. Campaniile electorale sunt probe de retorica desarta: cine minte mai frumos. Citez aproximativ dintr-un "titan al gandirii" : nu conteaza cine si cu cine voteaza, conteaza cine numara voturile.
Am pomenit de "acvariu". Pe vremuri circula un banc. Anecdota descrie perfect lumea in care traim si este adevarata oricarui sistem social si politic. Permiteti-mi sa vi-l povestesc.
La sedina de nvtmnt politico-ideologic v mai amintiti ! instructorul explic politica de rotatie a cadrelor a PCR. La sfrsitul expunerii unul spune c n-a nteles. Conferentiarul explic n alt mod dar insul tot nu ntelege cum este cu rotatia cadrelor. Exasperat instructorul de partid si roteste privirea prin sal si-i vine ideea salvatoare. Tovarse, vezi acvariul sta? Vezi cum pestisorii care sunt acum sus se duc jos iar pestii de jos urc la suprafat ? Asa face si partidul: cadrele de conducere sunt trimise la munca de jos, s se mprospteze cu energia muncitoreasc iar cei mai buni dintre muncitori, tehnicieni, ingineri, economisti sunt promovati la conducere. Ai nteles tovarse? N-am nteles? nfuriat instructorul se rsteste Ce n-ai nteles? Cu timiditate omul rspunde: Eu, eu cum ajung n acvariu ca s m rotesc?
3.mie nu prea mi-a placut cartea, asa incat sunt economist !
M-au distrat citatele din limbarita analistilor economici. Nu va faceti probleme: ei habar n-au de nimic. Au invatat cateva formule din matematica aplicata in economie, au luat doctoratul la foc automat si iau bani buni cred pentru a ne balaci de cap si a atrage reclame.
Ioan Hotea la 29 Septembrie 2008, ora 20:16
N-am nimic cu economistii! Dar, daca iau un ban, sa-l ia cinstit. Cer prea mult? Urmaresc la tv emisiunile domnilor Serbanescu si Guran. Consider ca au cunostintele necesare pentru a face emisiuni bune. Dar, pe oricine ar aduce, din emisiunile lor se alege, in general, praful. Aduc personalitati cu staif: domnii Deianu, Voinea etc., care spun ce spun, in general... nimic, si se termina emisiunea. Degeaba-i ascult pe domnii Geoana, Nastase, Tariceanu, Boc? Altii ar trebui sa ne lumineze calea! De fapt, multi dintre noi stim ce se intampla. Nu luam atitudine, suntem terminati!

  Inapoi la articolul Criza financiara continua - cum actionam?

Setari Cookie-uri