Investitia in oameni

Economie bazata pe ... bani - Profitul este scopul suprem - Uite unde am ajuns
Economie bazata pe resurse - Cred ca mai avem o sansa - Angajatul este o "resursa".
Raspunsul este clar pentru domnii din HR .

valoare au angajatii pe care ii ai fara ei nu poti face niciodata profit ,cred ca unii patroni sunt nesimtiti si nu au interes ca sa stimuleze personalul ci numai buzunarul lor care in momentul in care pleaca omul format incepe sa se goleasca si deabia atunci isi dau seama de ceea ce au pierdut

In sfirsit lumea afecerilor a inteles pe propriul buzunar, ca Nu Banul este cel mai important bun, ci oamenii care au capacitate de a crea si a aduce profit. Prin urmare, lectia actualei crizei financiare este clara, daca se fac investitii corespunzatoare in om, care ii ofera oportunitate pentru autoafirmarea talentelor si dezvoltatea potentialului, atunci au de cistigat si investitorii si "resursele umane". Lansez un indemn, catre toti cei care pot gindi si nu le este frica sa actioneze: CRIZA a fost GENERATA de Oameni, tot OAMENII sunt responsabili pentru DEPASIREA ei. Iar depasirea presupune, ca FIECARE FIINTA UMANA (OM), sa/si descopere talentele inascute, apoi sa de dezvolte prin intermediul EDUCATIEI, si in FINAL sa/si REALIZEZE POTENTIALUL. Oamenii de afaceri si politici sunt OBLIGATI sa tina minte ca FIECARE OM este BOGATIA SUPREMA a oricarei NATIUNI (citat de Mircea Malita)

Nu vad nici un capitalist autohton sa nu incerce sa-si mareasca profitul, prin orice mijloace. Fura, inseala, minte, creste preturile cum vrea, chiar si in conditii de criza, corupe functionarii statului. Banul este dumnezeul lui.
Cine ne poate darui un capitalism bun? Statul. Cum? Greu de spus.

Multi patroni sunt prea stresati si preocupati cu redecerea costurilor per angajat, incat uita ca angajatul il reprezinta in fata clientului si ca doar disponibilitatea angajatului de a depune eforturi sustinute il determina pe client sa se decida in favoarea unei companii sau alteia.

De asemenea, patronii uita ca toti suntem emotionali, luam decizii emotionale, dupa care incercam sa le gasim argumente rationale; aceasta conduce inevitabil la succesul sau esecul in fata unui client. Patroni trebuie sa se asigure ca angajatii sunt in "forma" in fata clientului. In final.....vine si profitul!

Un angajator serios, (eu nu-i spun patron) trebuie sa inteleaga in primul rand ca nu poate face nici un banutz de unul singur, ci numai in relatie cu altii. Acest om de afaceri stie ca "vaca" da lapte daca o hranesti si o ingrijesti. Si o pretuieste ca atare. El trebuie sa isi educe angajatii sa isi asume fiecare 2 lucruri: constiinta omului sub contract si constiinta lucrului bine facut. Din nefericire, avem o clasa patronala tot atata de morala si de competenta cat este si masa salariala. Cand vei gasi un patron trandav si lacom, vei vedea in preajma lui angajati lenesi si hoti. Nu vei gasi un patron competent, fara angajati competenti. In schimb se mai intampla sa vezi salariati competenti si angajator dobitoc. Ei bine, asta, dobitocul, este cel care strica mai mult decat face. Distruge oameni, cariere, deprinderi, disturba si bunul mers al altor companii. Si ca orice dobitoc este greu de infrant in cerbicia lui si inalturat de pe piata. O companie de valoare este suma competentelor care lucreaza la ea daca conducatorul este si el competent, nu valoarea activelor corporale. daca cel ce conduce este dobitoc, toate competentele firmei nu-i pot compensa idiotenia.
Concluzie: Pe timp de criza trebuie sa-ti prezevi resursele, adica si pe cele materiale, dar mai ales pe cele umane. Pentru ca dupa criza poti lua un credit de relansare de la o banca, dar nu vei gasi un depozit de competente care sa te astepte sa-l devalizezi.
Eu am o mica firma de 7 oameni. Lucrez cu profit 0, pe cost de companie, ca sa pot plati doar salariile si cheltuielile, si asta ca sa-mi pastrez echipa formata in 4 ani. Si daca nu as avea de lucru pentru ei, ca sa le pot plati salariile m-as imprumuta numai sa nu-i pierd, ca tare, tare, tare greu i-am mai format.