despre Stat

STATUL

Cine / ce este Statul?

Defini�ie DEX: �Teritoriul �i popula�ia asupra c�rora �i exercit� autoritatea aceast� organiza�ie�.

Defini�ie vicioas�, a�a cum e �i ce define�te, a�a c� pentru �nceput ne vom concentra pe organiza�ie �i autoritate. Fiindc� departe de adev�r c� Statul ar fi �teritoriul� sau �popula�ia� acelui teritoriu. Nu. Statul este o organiza�ie autoritar�.

O defini�ie alternativ�, mai corect� ar fi urm�toarea: Statul este o adun�tur� de persoane constituite �n diverse grup�ri sau secte, cu nume pompoase, menite s� ne aiureasc�: Pre�eden�ie, Parlament, Guvern, Prefecturi �i Prim�rii, �mpreun� cu consiliile aferente. Ei se folosesc de tot felul de strategii pentru a ne crea iluzia c� f�r� (ei), noi nu ne-am putea descurca, c� nu am supravie�ui nici o clip� pe acest p�m�nt.
Persoanele care alc�tuiesc Statul fac legi �i au grij� ca acestea s� fie aplicate. Pentru aceasta, au creat un aparat represiv � �mpotriva celor care �n�eleg care e �mecheria �i vor s� ias� din r�nd. Acest �aparat� este alc�tuit din Poli�ie �i, impropriu numita Justi�ie.
Pentru ca toate aceste persoane s�-�i poat� exercita importantele func�ii de supunere a popula�iei, au nevoie de bani. De foarte mul�i bani. Pentru a-i aduna, au creat un alt sistem, numit Taxe �i Impozite, taxe pe care omul de r�nd trebuie s� le pl�teasc� necontenit. Pentru a le putea pl�ti, omul trebuie s� munceasc�; astfel iau na�tere slujbele (numite, �n englezit�, �i joburi). Fire�te, �n ziua de azi, exist� multe alte lucruri pentru care oamenii trebuie s� munceasc� ca s� le pl�teasc�, de�i multe dintre ele ar trebui s� fie gratuite: apa, hrana, ad�postul � cu �nc�lzirea �i curentul aferente, �mbr�c�mintea, transportul, mobila, vesela, telefonul, computerul, internetul, televizorul �i televiziunea, h�rtia, pixul �i pasta cu care scriu acum �n acest caiet, pe care, � propos, l-am primit cadou.
Nu ajung banii? Nu-i nimic, vin b�ncile s� v� salveze �i s� v� ofere, de la simple carduri de credit la complexe credite ipotecare, o �ntreag� palet� de �mprumuturi de tot felul, pentru toate gusturile �i buzunarele. Cu comision �i dob�nd�!

S� ne oprim o clip� �i s� st�m s� judec�m la rece; d�nd toat� zgura la o parte, r�m�ne �ntrebarea: chiar avem nevoie de asta (sau tot englezit spus, de �st bullshit)? De toate aceste institu�ii �i persoanele care le conduc?

S� lu�m un exemplu: dac� ��i cumperi un teren, cine crezi c� e proprietarul acestuia? Dac� ��i faci �i o cas� pe el? O s� zici c� tu. �De e�ti tu acela�, de ce trebuie s� pl�te�ti �n fiecare an, un impozit la Stat pentru acel p�m�nt �i pentru acea cas�? DE CE? O s�-�i spun eu de ce: pentru c� altfel vine Statul �i prime�ti amenzi peste amenzi, iar p�n� la urm� ��i ia p�m�ntul sau casa �i poate �i libertatea, fiindc� ajungi la �nchisoare. Cine e, a�adar, proprietarul?

Ai o slujb�? Munce�ti mult, multe ore pe zi, 5-6 zile pe s�pt�m�n�. E minunat! Pentru c� prime�ti bani pentru munca ta. A�a s-ar zice, dar realitatea este c� nu-i prime�ti pe to�i c��i meri�i: o mare parte o ia Statul.
E�ti astfel obligat s� apelezi la alte surse pentru c� nu-�i ajung banii = credite / �mprumuturi, pentru a-�i putea achita facturile �i a-�i cump�ra m�ncarea. Care, �n treac�t fie spus, oricum e otr�vit�, dar asta e o alt� poveste. A�adar, pentru cine lucrezi de fapt?

La aceast� or�, �n Rom�nia exist� sute de taxe �i impozite de tot felul. Banii se str�ng �ntr-un rezervor uria�, de unde apoi se �mpart. Pentru c� oamenii nu au cum s� controleze ce se �nt�mpl� cu banii lor, Statul � ne amintim, care nu e format dec�t din al�i oameni, asemenea nou�, �ns� cu func�ii � �i risipe�te dup� bunul sau nebunul s�u plac. La urma urmei, cine ar �ndr�zni s�-i cear� lui, Statului, socoteal�? A�a ceva ar fi de-a dreptul �blasfemiator�!
�i pentru c� are m�n� liber�, �i deoarece vrea mai mul�i bani, Statul poate �i chiar ia �i el credite de la institu�ii mai mari, cum ar fi Banca Mondial� sau FMI ( = al�i oameni, mai sus-pu�i), �nglod�nd �i mai mult popula�ia �n datorii.

Cum spuneam, judec�nd la rece: chiar �i dintr-o asemenea privire fugar� constat�m c� a�a-numita democra�ie nu este mai bun� cu nimic dec�t comunismul sau fascismul, c� �i ea este un sistem monstruos de �nrobire a omului, de p�strare a lui �ntr-un sclav pl�tit cu o m�n� �i �ndatorat cu zece.
Cum se p�streaz� aceast� iluzie, c� exist� democra�ie? Din patru �n patru ani (�i, mai nou, din cinci �n cinci), ni se d� ��ansa� alegerii, �i oamenii ca pro�tii cad �n plas� �i particip� cu pasiune la dezbaterile politice, c�nd de fapt nu se �nt�mpl� altceva dec�t perpetuarea unui sistem corupt p�n� �n m�duva oaselor. De ce este acesta corupt de la �ns�i r�d�cina sa �i nu se va putea schimba niciodat�? Pentru c� la funda�ia sa stau banul (�i l�comia) �i puterea (�i dorin�a de putere). Concluzia: sistemul �nsu�i trebuie s� dispar�.

Fire�te, Institu�iile Statului ne-au b�gat �n cap, de c�nd ne-am n�scut, prin toate mijloacele, c� f�r� ele ar fi anarhie. C� f�r� Poli�ie �i Justi�ie, infractorii vor umbla liberi pe str�zi. Ei bine, Poli�ia �i Justi�ia conduse de Stat exist� de at�ta timp: a sc�zut cumva criminalitatea? C� f�r� Armat�, n-ar mai fi pace, de parc� r�zboiul aduce pacea!
Dac� banii risipi�i numai pe acest aparat represiv s-ar duce �n Educa�ie, S�n�tate �i combaterea s�r�ciei, criminalitatea ar disp�rea de la sine. Infractorii apar din cauza lipsurilor �i a nevrozelor provocate de ele. Oric�t vom �ncerca s� combatem efectele, aceastea nu vor disp�rea p�n� nu anihil�m cauzele.

Nimeni nu spune c� drumul acesta va fi u�or, pentru c� sistemul nu o s� vrea s� cedeze. Statul �i va exercita �ntreaga for��, inclusiv cea armat� dac� va fi nevoie, pentru a nu l�sa s� se schimbe nimic. Dar, �ntr-un final, o s� dispar�. Dispari�ia sa este inevitabil�. Cu to�ii ne-am dat seama de falimentul acestui sistem. Nimeni nu mai vrea s� tr�iasc� sub amenin�area Statului, nimeni nu mai vrea s� fie sclav. Vremea aceea a trecut.

Dispari�ia Statului este iminent�, dar nu o s� se fac� prin violen��. Nu cred c� ar f o solu�ie viabil�. Revoltele s-ar solda cu prea mul�i mor�i �i cu rezultate incerte. Ci pa�nic, prin nemaisus�inerea sistemului. Iat� c�teva idei, care se pot dezvolta �i multiplica. Un �nceput este a nu mai vota. Deja prezen�a la vot a sc�zut, dar nu e suficient. Dac� nimeni nu ar mai merge la vot, politicienii ar r�m�ne descoperi�i. Apoi, dac� to�i oamenii ar refuza s� mai pl�teasc� impozitele �i taxele, ci ar da Statul �n judecat� pentru c� le fur� banii munci�i cu greu, chiar dac�, probabil, nu vor c�tiga procesele, vor ar�ta c� nu mai pot fi p�c�li�i. Dac� vor �nchide televizoarele �i nu vor mai vrea s� aud� de politicieni, bancheri, economi�ti �i criza lor, �i vor c�uta sursele alternative de pe Internet pentru a fi la curent cu adev�ratele �tiri, Statul �i sus�in�torii lui vor primi o alt� palm� grea. �n fine, dac� oamenii vor rezista tenta�iei �i nu-�i vor mai depune banii la b�nci, �i dac� vor reu�i s�-�i achite creditele �i s� nu mai ia altele, b�ncile vor disp�rea. �n ultim� instan��, l�comia va disp�rea. Iar c�nd lumea �ntreag� va fi preg�tit�, banii �n�i�i vor deveni irelevan�i �i vor disp�rea �i ei.

Pentru ca toate acestea s� se poat� �nt�mpla, oamenii trebuie s� fie uni�i �i hot�r��i. �i, �nc� ceva: trebuie s� cread� c� aceast� schimbare, adev�rata schimbare, este posibil�. Trebuie s� g�ndeasc� o altfel / astfel de realitate; atunci aceasta va exista. Pentru c� �ntotdeauna, mai �nt�i ceva s-a n�scut �n mintea omului, apoi a luat fiin��. �i este suficient s� se �nceap� de undeva, cu c�teva cazuri izolate: dac� unii vor ac�iona, ceilal�i �i vor urma. A�a se schimb� lumea� de c�nd e ea.