avertisment?!... daca ne gandim la cutremurul din 1940...

BREVIAR SEISMIC

10 iulie 455 : Un cutremur dezastruos a distrus mai multe oraşe şi sate in Transilvania.

August 815 : cutremure puternice, timp de 5 zile, din Balcani pină la Carpaţi, Însoţite de distrugeri grave.

6 iulie 1092 : cutremure catastrofale care au durat 8 zile, multe oraşe şi sate distruse, un mare număr de morţi.

25 ianuarie 1348 : mare seism în bazinul Dunării : 40 de şocuri intr-o singură zi, resimţit puternic în Ungaria, Italia, sudul Germaniei etc.

29 august 1471 : cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă, menţionate de cronicile moldoveneşti.Epicentrul probabil: Vrancea; s-au produs stricăciuni în Moldova şi Muntenia.

10 noiembrie 1523 : cutremur puternic resimţit la Sibiu şi Mediaş,unde a deteriorat primăria oraşului.

26 octombrie 1550, ora 2 : mare seism în sudul Transilvaniei. Durata:un sfert de oră.

10 august 1590, ora 21 : mare seism în sudul şi sud-estul Transilvaniei, cu efecte dezastruoase la Braşov, Rîşnov, Sibiu şi Mediaş ; epicentrul probabil:curbura Carpaţilor, regiunea Vrancei.

1677 : cutremur puternic la Bucureşti. S-a dărîmat Biserica romano-catolică Bărăţia.

9 august 1679, ora 3 : mare cutremur în Moldova, s-au prăbuşit turnul mare al cetăţii Sucevei, cîteva biserici şi numeroase case.

19 august 1681 : între orele 1 şi 2: puternic cutremur, timp de un sfert de oră, în Moldova, Muntenia şi Transilvania, resimţit îndeosebi în curbura Carpaţilor; pagube mari: s-au prăbuşit biserici, castele, locuinţe.

12 iunie 1701, intre orele 1 şi 2 : cutremur puternic în Muntenia şi Transilvania. Au fost distruse mînăstiri, biserici, cetăţi, case.

11 iunie 1738 : între orele 9:30-12:00, cutremur resimţit în special la Bucureşti, laşi, Focşani, Buzău,Sf.Gheorghe. La laşi s-au prăbuşit 11 mînăstiri, 15 case, 15 turnuri şi o turlă de biserică. În munţi s-au prăbuşit stînci.

6 aprilie 1790 : cutremur de mare amploare care a produs distrugeri şi a înfricoşat lumea de la Dubno (Rusia) pînă la Istanbul, şi din Banat pînă în Crimeea. A durat aproape 5 minute şi a produs mari pagube în Transilvania, la Bucureşti,la Roma şi la Iaşi.

14/26 octombrie 1802 : unul din cele mai mari cutremure resimţite vreodată la Bucureşti, cunoscut după documentele vremii ca "marele cutremur din vinerea sfîntă (Sfînta Paraschiva)", durata:
10 minute, epicentrul probabil : Vrancea. La Bucureşti s-au prăbuşit toate turlele bisericilor, s-au dărîmat mai multe biserici şi un mare număr de locuinţe.

17 noiembrie 1821, orele 14:50-15:45 : cutremure puternice resimţite în Moldova şi în Muntenia. Locuinţe deteriorate la Iaşi şi Bucureşti.

23 noiembrie 1829 : cutremur violent însoţit de mari perturbaţii atmosferice la Bucureşti : 150 case de piatră dărîmate sau avariate grav. Cutremurul a fost resimţit la Brăila spre miezul nopţii.

11 ianuarie 1838 : cutremur puternic, de mari proporţii, resimţit din sud-vestul Rusiei pînă în Italia şi Turcia. Pagube enorme în curbura Carpaţilor. Au fost distruse 39 de biserici în judeţul Vilcea, 53 de biserici în judeţul Romanaţi, 17 biserici în judeţul Olt. Cele mai mari pierderi s-au produs în judeţele Rîmnicu-Sărat şi Putna, unde pămîntul s-a fisurat adînc. La Bucureşti cutremurul a durat aproape 30 de secunde, au fost găsiţi 8 morţi şi 14 răniţi. Cel mai mult au avut de suferit clădirile masive. Prăbuşirea stîncilor a barat rîul Bicaz, formînd Lacul Roşu.

1 martie 1894, ora 17:25 (scara Mercalli) : cutremur de gradul 7 cu zgomote subterane la Panciu, Adjud, Focşani. Epicentrul probabil: Mărăşeşti.

31 august 1894, ora 14,20 : cutremur resimţit aproape în întreaga ţară. In judeţele Putna, Tecuci şi Covurlui şi la Bucureşti a fost de gradul 5. Au fost avariate numeroase clădiri.

4 aprilie 1904, ora 10,28 : cutremur pe o mare suprafaţă din zona balcanică. In România au fost afectate Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Banatul. Intensităţi notate:Bucureşti 6 grade, Turnu Măgurele 6 grade, Zimnicea 6 grade, Craiova 6 grade, Oradea 6 grade şi judeţul Alba 5 grade.

25 mai 1912, ora 16,03 : unul din cele mai puternice cutremure cu epicentrul în Vrancea, urmat de cutremure mai mici în cursul nopţii şi in zilele următoare.Intensitate maximă în judeţele Rîmnicu Sărat
şi Putna. La Focşani şi la Vidra, 9 grade.

14 iunie 1913, ora 9,30 : cutremur catastrofal în regiunea Tîrnovo din Bulgaria, resimţit puternic în România, unde a produs distrugeri şi panică. Intensitatea:Bucureşti 7 grade, Turnu Măgurele, Giurgiu, Greaca, Olteniţa şi Călăraşi, 6 grade.

10 noiembrie 1940 : cutremur vrîncean cu hipocentrul la 140 km (precedat la 22 octombrie, acelaşi an, de unul de o mai mică intensitate), cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Intensitatea 8 la Bucureşti. Aria macroseismică — pe carea fost resimţit — are drept puncte de reper Leningradul, Moscova, Kerci (în U.R.S.S.), Istanbul (Turcia), Salonic (Grecia), Belgrad (Iugoslavia), Budapesta (Ungaria), Varşovia (Polonia). Durata propriu-zisă a fost sub 10 secunde. Aria de maximă distrugere s-a situat în zona Panciu, Focşani, Rîmnicu Sărat. S-a soldat cu victime umane. Cea mai mare distrugere în Bucureşti: prăbuşirea blocului Carlton.

Scara Mercalli
De la Wikipedia, enciclopedia liberďż˝
Scara Mercalli, inventat� de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scar� care stabile�te intensitatea unui cutremur pe baza observa�iilor personale, subiective, din timpul cutremurului.
Intensitatea seismelor se apreciaz� dup� gravitatea distrugerii cl�dirilor, construc�iilor, dup� tipul �i amploarea deform�rilor suprafe�ei terestre �i dup� reac�iile popula�iei la �ocul seismic. Efectele �ocului se diminueaz� propor�ional cu cre�terea distan�ei fa�� de epicentru. Cea mai utilizat� scar� de intensitate este scara Mercalli Modificat CMMD (sau MM) �i prezint� urm�toarele caracteristici:

GRAD - DESCRIERE
I - Instrumental - Nu este sim�it, p�s�rile �i animalele sunt nelini�tite. �nregistrat doar de seismografe. �ntre 1 �i 2 grade pe scara Richter.
II - Slab sesizabil - Este sim�it numai de c�tre pu�ine persoane care se g�sesc �n repaus, �n special la etajele superioare. �ntre 2 �i 3 grade pe scara Richter.
III - Perceptibil - Este sim�it de c�tre unele persoane din interiorul cl�dirilor. �ntre 3 �i 4 grade pe scara Richter.
IV - Moderat - Este sim�it de c�tre mai multe persoane din interiorul cl�dirilor �i de unele aflate �n exterior. 4 grade pe scara Richter.
V - Serios - Este simtit de c�tre aproape de toat� lumea, mul�i sunt scula�i din somn. �ntre 4 �i 5 grade pe scara Richter.
VI - Puternic - Este sim�it de c�tre toat� lumea, mul�i se sperie �i fug din locuin�e, unele mobile grele se deplaseaz�. �ntre 5 �i 6 grade pe scara Richter.
VII - Foarte puternic - Cei mai mul�i oameni p�r�sesc locuin�ele. Este perceput �i de persoanele aflate la volan. Stric�ciuni considerabile �n cl�diri prost construite. 6 grade pe scara Richter.
VIII - Destructiv - Casele se deplaseaz� pe funda�iile lor, pere�ii u�ori sunt arunca�i �n afar�, unii pere�i de c�r�mid� se pr�bu�esc. �ntre 6 �i 7 grade pe scara Richter.
IX - Ruinator - Panic� general�, stric�ciuni considerabile �i �n structuri special construite. Cr�p�turi mari �n teren. 7 grade pe scara Richter.
X - Dezastruos - Sunt distruse cele mai multe structuri din c�r�mid�. Mari alunec�ri de teren. �ntre 7 �i 8 grade pe scara Richter.
XI - Foarte dezastruos - Pu�ine cl�diri din c�r�mid� r�m�n �n picioare. Sunt distruse poduri. �inele de cale ferat� sunt �ndoite puternic. 8 grade pe scara Richter.
XII - Catastrofic - Distrugerea este aproape total�. Obiectele sunt azv�rlite �n sus. Au loc modific�ri ale reliefului. Mai mare de 8 grade pe scara Richter.