Comentarii pe articolul Razboi generalizat pe frontul marcilor


marca XXL

Fadur Cerasela la 11 Aprilie 2008, ora 16:07
marca XXL
XXL Company SRL a fost infiintata in 1996 de un tanar absolvent al unei facultati de drept, Daniel Fadur, iar prima grija sau demers juridic al acestei societati, a fost acela de inregistrare a numelui XXL ca marca.

Desi firma a fost inregistrata la Registrul Comertului Suceava, a activat cu precadere in Bucuresti, aici fiind o piata mai generoasa pentru proiectele pe care le-a desfasurat. Ca orice firma care s-a lansat doar cu capitaluri proprii, XXL Company a avut perioade mai bune dar si perioade nefaste.

Obiectul principal de activitate a fost initial importul de produse de menaj uz casnic. Obtinusem statutul de importator exclusiv pentru Romania a produselor PACLAN - Germania. Erau produse premium pentru acea vreme. In 1996-1997 putini stiau de punga pentru cosul de gunoi, de folia de aluminiu, de folia pentru prospetimea produselor alimentare, de pungile pentru cuburi de gheata, sau de lavete umede sau de praf. Aveam aproximativ 50 de produse de calitate foarte buna, dar pentru care romanul de rand nu cunostea utilitatea. Am reusit sa invingem atunci conservatorismul agentilor economici si sa creem o retea de distributie. Datorita blocajelor financiare cu care ne-am confruntat, distribuitorii nostri si magazinele carora le livram bunuri intarziau foarte mult cu platile restante, am renuntat la aceasta afacere si in anul 1999 am deschis dispeceratul de taxi in Bucuresti.

Am inceput cu 7 masini. Soferii acestora erau increzatori in proiectul nostru, respectiv acela de a oferi consumatorilor, cele mai bune servicii. In 1999 cand am deschis afacerea cu taximetre, piata era haotica. Orice taximetru din Bucuresti incasa cel putin 100.000 lei pentru orice cursa, chiar si de aici pana dupa colt. Clientii trebuiau sa negocieze cu soferii de taxi, tarifele pentru cursele solicitate. Pentru cei veniti din provincie sau strainatate, ce-a mai mare sperietura in Bucuresti o reprezenta deplasarea cu taxiul. Au existat foarte situatii cand curse relativ scurte, costau mai mult decat deplasarea cu avionul in strainatate. O cursa de la gara la vreo ambasada (era perioada cand erau cozi la vize) costa cateva sute de mii de lei. Imi amintesc si o poveste cand un strain achitase cateva sute de dolari unui taximetrist de la aeroportul Otopeni, iar soferul acestuia a incheiat cursa la Arcul de Triumf pentru ca nu primise toata suma solicitata pentru a-l duce pe calator pana la Intercontinental. Aparatele de taxat erau masluite, sa raspunda in functie de client. Clientii permanenti ai calatoriilor cu taxiul sunau soferii seriosi pe telefonul mobil. Sunt mandru ca am disciplinat acest segment de piata. XXL venea atunci cu o noutate: kilometrul de 1.000 de metri (atat contorizau aparatele noastre de taxat si nu mai putin), promtitudine la comenzile telefonice astfel incat clientii nostri sa nu astepte in frig sau ploaie masina care se anunta in 5 minute si sosea in jumatate de ora.

A fost un inceput greoi. Clientii nu aveau inredere in aparatul de taxat. Toata lumea dorea sa negocieze cursa inainte de pornirea motorului. Soferii nu stiau ce sa faca, cum sa procedeze. Regulamentul era clar - doar cu aparatul de taxat, care era la vedere, pe bordul masinii si nu in torpedo, sub scaun sau in buzunarul portierei. Asa ca am fost de acord ca soferii sa accepte negocierea cu clientii, pentru a nu-i pierde cursele, dar sa incaseze doar suma din aparat. Astfel, clientii negociau sume de 50.000 sau 100.000 lei, iar la finalul cursei plateau 25.000- 50.000 lei. Diferenta era enorma intre ceea ce li se parea lor avantajos si ceea ce trebuiau sa achite. N-am avut bugete de publicitate, insa am avut o dezvoltare fulminanta. Fiecare client care a negociase 50.000 si a trebuit sa achite doar 20.000 lei, a povestit intamplarea acasa, la birou sau in mediile private. In scurt timp nu mai faceam fata apelurilor telefonice. Desi triplasem numarul dispecerilor, nu faceam fata comenzilor din lipsa de masini, chiar daca numarul lor se marisera substantial de mult. Avand aceasta cerere mare, in curand am angajat foarte muti colaboratori. In numai 3 luni de la deschiderea acestei afaceri eram nr. 1 in piata. La un moment dat, contorizam mai multe comenzi telefonice zilnice decat toate celelalte 12-14 companii la un loc. Oamenii nostri erau atent selectati si atent supravgheati, pentru ca politicile noastre de management sa fie corect implementate. Companii foarte importante: Coca Cola, Connex, foarte multe restaurante, hoteluri, etc. afisasera numarul de telefon al companiei noastre ca numar favorit pentru comenzi taxi. Eram in plina glorie si ofeream mereu servicii noi. Am fost primii care am introdus numere de telefon mobil pentru comenzile taxi, primii care am infiintzat controlorii de trafic, primii care am pus aparatele de taxat pe bordul masinii astfel incat sa fie vizibile atat din interior cat si din exterior, primii care am afisat tarifele unice pe portierele masinilor. Ulterior toate companiile concurente ne-au copiat iar astazi se poate calatori decent cu taxiul in Bucuresti. Ulterior, datorita unor presiuni politice demarate ca urmare a initierii de catre XXL, a unor dezbateri publice, a unor actiuni greviste ce au avut ca efect intarzierea publicarii si aplicarii Legii taximetriei, lege care avea sa imbogateasca un anumit grup de interese prin importul caselor de marcat, am fost nevoit sa vand afacerea unui investitor grec, investitor dar care a esuat in aceasta afacere.

In anul 2000, XXL Company detinea cea mai mare cota de pe piata de transport taxi din Bucuresti, bucurandu-se de increderea majoritatii consumatorilor din aceasta piata. Peste 400 de taximetre circulau zi si noapte pe strazile capitalei purtand sigla marcii XXL. Acestea au fost principalele considerente si marele avantaj pentru care concernul REWE, care detine pozitia a 6-a pe piata de retail din Europa, a ales sa denumeasca primul magazin deschis in Roamnia, cu brandul nostru. Desi i-am somat in mod repetat ca XXL este marca noastra inregistrata, Rewe nu a raspuns. Astazi, dupa lungi razboaie juridice si armate de avocati implicati, XXL Company a obtinut recunoasterea marcii XXL, de toate instantele, inclusiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Am avut oportunitatea de a putea discuta cu un fond de investitii britanic, oportunitatea de a dezvolta brandul XXL la nivel national. Astazi suntem in momentul in care demaram proiectul de francizare a magazinelor supermarket de cartier din Romania.

MENTIUNE: CONCERNUL REWE NU ARE NICI O MARCA INREGISTRATA IN LUME SUB NUMELE XXL, cel putin nu avea pana la momentul deschiderii magazinului XXL Megadiscount din Pantelimon - Bucuresti. Deci, orice speculatie precum noi, XXL Company am fi furat vreo marca este falsa, la fel ca si autorul articolului pe care tocmai l-ati citit. Deontologia profesionala l-ar fi obligat pe acest autor de articol, cel putin sa ne cunoasca parerea, insa dupa cum observati, acesta crede ca XXL Company SRL este o firma de la Botosani. Nu, XXL Company SRL este o firma suceveana 100%.
Asa ca domnule redactor, pe viitor, daca veti mai intalni divergente pe tema marcii XXL, puteti sa ne consulatati, va stam la dispozitie cu placere la adresa de e-mail office@xxl.tm.ro, domeniul xxl.ro fiind inca in disputa juridica (l-am recastigat la Judecatorie, Tribunal, Curtea de Apel si in prezent suntem in stare de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asta daca va intreaba cineva...).

Cu deosebita consideratie,

Daniel Fadur

  Inapoi la articolul Razboi generalizat pe frontul marcilor

Setari Cookie-uri