De ce 15%?

O intrebare retorica, s-ar putea zice, acum dupa ce Curtea Constitutionala a zis nu acestei masuri de reducere a pensiilor. Cu toate astea, reducerea cu 25% a salariilor, majorarea TVA, precum si reducerea pensiilor cu procentul mai sus amintit nu sunt chestiuni retorice. Nu ma voi referi la impactul social si economic al problemei, pentru ca desi foarte pe larg dezbatut in ultima perioada, sunt convins ca nu exista nici o minte atat de "luminata" incat sa calculeze cu exactitate efectele. Motivul este unul destul de simplu: nu exista informatie reala si consistenta cu privire la toti factorii social economici implicati. Nu se cunoaste cu exactitate de exemplu numarul agentilor economici care in perioada urmatoare isi vor restrange sau inchide activitatea (se pot face aproximatii desigur, dar ele nu pot fi altfel decat estimari cu o foarte mare marja de eroare). Ce legatura are aceasta informatie cu reducerea salariilor bugetarilor si cu restrangerea numarului de salariati din sectorul bugetar? Simplu. Nu se poate aprecia gradul de absorbtie al viitorilor someri in economia privata. Veti zice poate "cum ar putea cineva sa prezica un astfel de numar?" al celor ce urmeaza sa inchida portile adica...Metode ar fi, dar asta ar presupune o corelare masiva intre informatii statistice ce nu este posibila folosind actuala infrastructura informatica a institutiilor statului ce colecteaza astfel de date. Dar ma voi opri aici cu astfel de "deductii". Ramificatiile si implicatiile sunt mult prea multe.
Ajung insa iara la problema "De ce 15%?, De ce 25%? De ce TVA 24%?"
Au fost facute calcule si estimari imi veti raspunde, si pe buna dreptate. Sa folosim un pic metoda matematica a reducerii la absurd. Sa presupunem ca lucrurile chiar asa stau. Factorii de decizie politica si economica, uitandu-se in visterie au ajuns la aceste procente pe baza unor calcule.
Dar care sunt datele problemei care au stat la baza calculului?
Pentru a vorbi pe intelesul tuturor, sa simplificam un pic lucrurile si sa vorbim doar de un singur factor, de o singura "data a problemei": bugetul statului.
Cum este el facut? Cum se ajunge la el? Este in sine un proces laborios, care include multe proceduri si calcule. Unul din principii sau mai bine zis una din proceduri, este acela ca, la fel ca in orice companie sau chiar la fel ca in cazul planificarii bugetului familiei se pleaca de jos in sus, Vorbim acum doar de calcularea necesarului bugetar pentru buna functionare a institutiilor statului. Pe scurt, de cati bani are nevoie sa zicem un inspectorat teritorial din orice minister doriti dumneavoastra, pentru ca el sa functioneze.
Ce inseamna asta? La nivelul celor mai mici componente ale respectivei institutii, exista persoane ale caror atributii sunt de estimare a necesarului de bani pentru anul urmator.
Pentru a face acest calcul, acesti oameni se bazeaza pe niste date concrete, printre care: numarul de salariati, consumul de diverse resurse, situatia anului precedent, specificul activitatii institutiei etc etc.
Din experienta va pot spune ca in cele mai multe cazuri, cifra pe care acesti oameni ajung sa o calculeze ca fiind necesarul de bani pentru exercitiul bugetar urmator este una cu o marja de eroare demna de luat in calcul. Motivele incapacitatii de a face un calcul corect sunt neimportante
in aceasta discutie, ele fiind atat de ordin uman, subiectiv, cat si de ordin obiectiv. Problema apare insa atunci cand acest calcul estimativ este inaintat esalonului ierarhic superior. Aici, cei in drept sa analizeze si sa corecteze erorile nu numai ca nu o fac, ci, facandu-si propriile calcule la nivelul esalonului lor, multiplica aceasta eroare. Si tot asa pana se ajunge la nivel central la o eroare apreciabila in estimarea necesarului bugetar.
Daca la asta adaugam si incredibil de nerealista apreciere a capacitatii de colectare la buget a sumelor din taxe, impozite amenzi etc, cu alte cuvinte, "pe cati bani ne putem baza?" vom vedea ca pe masa celor ce urmeaza a lua o decizie la nivel national, ajung niste cifre complet eronate. Exista desigur, chiar si la acest nivel metode si procedee statistice de corectie.
Continuand rationamentul, sa presupunem ca factorul de decizie a facut corect calculele si a ajuns in mod corect la concluzia ca 15%, 25% si TVA 24% sunt procentele ce trebuie aplicate. Dar va intreb: se bazeaza ele pe niste date de intrare corecte?
Eu sunt convins ca nu. Partea cu adevarat neagra a problemei este ca o masura luata pe un calcul bazat pe date eronate nu poate avea urmari benefice. Degeaba pui atele la picior unui om bolnav de tuberculoza. Cu atele, exista intr-adevar posibilitatea ca omul sa nu isi rupa piciorul care oricm este sanatos, atunci cand si daca va cadea. Dar probabil ca va cadea rapus de tuberculoza.