Caderea Egiptului

C�derea Egiptului
Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat.
Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii.
Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelor.
Egiptul s-a eliberat. De cine?
Strazile celei mai mari tari arabe au cerut democratia in Egipt? Care democratie?
Cadrea tiranului de la Tunis n-a impresionat prea mult capitalele lumii. Faptul a fost tratat, adesea, ca un eveniment de can-can. Plecarea Raisului (sefului) de la Cairo are o cu totul alta dimensiune.
In primul rand, strada nu detine si nici nu poate sa elaboreze calea viitorului. Armata este singura institutie garant� asupra securitatii tarii, dar nu asupra democratiei.
Haosul care cuprinde tot mai intens Egiptul va da curaj si mai mare miscarilor similare din alte tari. Marocul si Algeria sunt pe lista de asteptare.
Dar, mai importanta decat revolutia strazii va fi revolutia islamica, tot mai pregnant conturata in aceste momente.
In Tunisia, fruntasii islamismului politic- exilati - s-au reintors triumfator. In Egipt, Fratia Musulmana - partid exclus de la putere pana acum - isi intra in rolul de "conducator al maselor".
Iniante de abdicarea Raisului de la Cairo, Berlinul, Londra si Parisul au "denuntat" multiculturalismul in tarile lor.
Ceva framanta lumea, mai mult decat criza economica
Lui Andre Malraux i se atribuie aceasta profetie: "secolul XXI va religios sau nu va fi deloc".
Caderea Egiptului va fi o ambiguitate sau o realitate?