Cuplul angajator-angajat, dominat de complexe?

Remarc doar 13 comentarii in prima zi, dar sute si sute de vizualizari, fata de un subiect absolut interesant abordat de Madalina Didea.
Faptul ca doar 13 subiecti, potentiali viitori angajati sau doritori ai unui job nou, au adaugat o tema noua denota, in opinia mea, un complex. Faptul ca numarul vizualizarilor este de cateva sute de ori mai mare confirma acest complex.
Cei ce doresc angajarea se tem de angajator. Nu au opinie fata de o situatie in care sunt imlicati, ori daca o au, le este comod sa nu o exprime, intuind in mod gresit ca nu o va lua nimeni in calcul. Ei trebuie sa stie ca schimbarea acestei lumi se produce cu pornire de la Opinie, chiar sub ochii lor.

De fapt, altceva voiam sa dezbat: complexul angajatorului fata de angajat.
Prin forta imprejurarilor, mi-am dorit un job. Studiile imi permiteau sa optez pentru o plaja larga de domenii, in mai multe specializari. Fireste ca am postat, in campul de experienta si cel de studii, tot ceea ce era real de fapt, adica mai multe licente, mai multe mastere si mai multe postuniversitare. Au sosit si invitatiile la interviuri.
Dupa al cincilea sau al saselea, am concluzionat ca sunt chemat doar din curiozitatea de a vedea cum arata un specimen de 49 de ani cu un metru patrat de diplome, care poate face absolut orice intr-o companie, incepand cu HR, PR, securitate interna, reprezentare juridica, Competitive Intelligence, programe europene etc.
A doua zi dupa ce am tras aceasta concluzie, am modificat CV-ul, ascunzand o serie de lucruri si optand punctual pentru un singur job. Fireste ca numarul invitatiilor a crescut exponential, astfel ca am putut obtine un job nou pe piata romaneasca, intr-o companie care a aflat despre C Intelligence in timpul interviului cu mine.
De aceea zic, daca aveti o opinie, spuneti-o, lasati la o parte complexele si valorificati in favoarea voastra faptul ca si altii au complexe.
Sa auzim de bine!