Casa de marcat e acasa

Ori de cate ori, noi, finantatorii bugetului de stat, ne luam cateva zile de odihna sa sarbatorim faptul ca suntem inca pe picioare in batalia cu bajbaiala legislativa a acestei tari, cei platiti astazi, european, de la buget, sa faca legi mai bune si, mai ales, sa le implementeze profesionist, impacheteaza surprize neplacute ce ne lasa fara replica la intoarcere. Se intampla de obicei intre Craciun si Anul Nou sau in luna august, cand vacantele si caldura ne-au adormit de tot.

Nici acest sfarsit de vara nu face exceptie. Ordonanta de urgenta nr. 47 din 3 septembrie, ce modifica o alta ordonanta, 28 din 1999, legiferata in 2002 cu numarul de lege 64, (cat de mult le place guvernantilor de orice culoare sa ne alinieze si sa ne ordoneze dupa modelele mostenite din parinti!) propusa, daca tinem cont de barfele din micul nostru targ, de Garda Financiara (care, fie vorba intre noi, nu prea este for legislativ dar, cine stie? la noi totul este derizoriu, incepand de la «capitalismul cu fata umana» pentru cei ce nu platesc impozite si terminand cu «piata liber consimtita» intre anumite parti).

Ce se intampla? Odata cu intrarea in UE, la 1 ianurie 2007, devenind europeni, virtual a disparut si prezumtia de vinovatie a contribuabulului aplicata pana acum de stat. In consecinta, fiecare agent economic are dreptul sa-si numeroteze singur facturile, chitantele si orice alte documente justificative. Ce ar trebui sa faca organismele de control? Sa stabileasca, inteligent, sanctiunile deviatiilor de la normalitate. Ce implica acesta activitate? Multe cunostinte de matematica, psihologie si specializari de tip european in domeniul fiscalitatii. Dar, asa cum pentru un politist rutier este mai simplu sa stea la panda cu radarul, in timp ce contraventii mult mai periculoase pentru participantii la trafic se consuma alaturi de masina de politie, tot asa si Garda Financiara s-a gandit ca, introducand casele de marcat (oare cine o fi obtinut, recent, vreo licenta de import?) cand este necesar sau nu, reprezinta o conditie usor de verificat atunci cand bugetul este in suferinta. Ma intreb ce trebuie sa marcheze un agent economic care emite facturi fiscale vanzand pe credit? Ordonanta spune ca, daca vinzi catre populatie trebuie sa “marchezi” prin bonul fiscal, chiar daca nu incasezi banii pe loc. Pana la suma de un milion de lei vechi, nu esti obligat sa emiti factura fiscala. Peste un milion, la cererea clientului, trebuie sa emiti si factura fiscala. Pentru acelasi lucru, ai nevoie de personal dublu (daca-l gasesti), faci cheltuieli duble, deci profit mai mic. Imaginati-va procesele de recuperare a creantelor in baza unui bon fiscal (fara date de identificare ale clientului, dupa care nu se deduce TVA, (decat daca lucrezi cu materiale ”inflamabile”) pe care un judecator tracasat de prea multe procese cu final asteptat trebuie sa-l transforme intr-un titlu executoriu. Daca casa de marcat n-a avut suficienta cerneala, sa vedeti recursuri si procese... pana se prescrie cazul.

Si, ca sa nu-mi tihneasca ultimele zile inainte de coborarea in infernul numit Bucuresti, am mai aflat ca, o fundatie care vinde carti catre populatie in vederea promovarii lecturii, are nevoie de casa de marcat fiscalizata; dar fundatiile n-au cod CAEN, deci nu pot achizitiona o casa de marcat fiscalizata, dar pot desfasura activitati economice! Adica, pot sa aduc din strainatate masini pe fundatie, dar nu pot vinde carte la preturi accesibile!

Si toate astea, dupa ce guvernul liberal(teoretic, si programatic apropiat initiativei private si capitalismului), ce l-am votat cu doua maini, tocmai ne-a asigurat ca activitatile economice se vor simplifica.

Drumul de la casa de marcat ce o viseaza “comisarii” pana la semnatura si arhivarea electronica seamana cu autostrada Bucuresti-Pitesti! Plina de gropi de BINE, de toate culorile politice.

P.S. – Astept cu interes represaliile comisarilor...

Setari Cookie-uri