Cat de probabila este recesiunea economiei americane?

In ultima perioada de timp, intrebarea ‘Va fi recesiune in America?’ este tot mai frecventa. Este lesne de inteles de ce anume sunt tot mai multe articole sau emisiuni pe acesta tema (inclusiv la noi).

Economia americana priveste pe toata lumea, nu doar pe americani.

Din cate am vazut, in emisiunile noastre, toate dezbaterile pe aceasta tema incearca sa raspunda direct la chestiune. Faptul este laudabil dar, conduce la un sir nesfarsit de scenarii, si cam atat…

Daca am incerca o alta abordare, probabil ca raspunsul ar fi ceva mai clar, iar lumea ceva mai lamurita. Asadar, voi reformula. In loc de ‘Va fi recesiune in America?’, intreb ‘Cat de probabila este o recesiune a economiei americane?’

Inainte de a incerca sa schitez un raspuns partial la aceasta din urma intrebare, voi face o prima mentiune: nu trebuie confundata, de principiu, recesiunea cu criza creditului.

Bineinteles ca cea din urma o poate provocata pe cea dintai dar, ex-ante, exista o probabilitate (nu o certitudine) de producere a recesiunii. Ce vreau sa spun este ca au existat crize ale creditului care nu s-au transformat automat in recesiune ( un fel de ‘happy ending pe ultimii 10 metri’).

Tot ce vrem sa aflam este daca, de aceasta data, situatia este diferita.

Acum, raspunsul la intrebarea reformulata se poate da in termeni probabilistici si trebuie cautat in istoria economiei americane. Problema recesiunii (sau a crizei creditului) nefiind ceva “nemaiintalnit si nemaiauzit”, istoria ne poate furniza, de aceasta data, raspunsuri destul de convingatoare.

S-a observat ca, inainte de producerea oricarei dintre cele sase recesiuni consemnate dupa anul 1960, “curba randamentelor” instrumentelor de tip US Treasuries (denumite ’notes’, pentru instrumentele cu maturitatea de 10 de ani si ‘bills’, pentru cele cu maturitatea de 3 luni), si-a modificat forma, fara exceptie, din “normala” in “inversa”.

Modificarea “curbei randamentelor” a semnalat intotdeauna faptul ca recesiunea este pe cale de a se produce, indicand disponibilitatea investitorilor de a accepta un randament ceva mai scazut pentru ‘obligatiuni’ si ‘notes’, prin comparatie cu cel aferent ‘bills’-urilor.

Explicatia rezida in faptul ca investitorii au convingerea ca economia va inregistra rate negative de crestere, aceasta conducand la scaderea si mai accentuata a randamentelor.

Citeste si:

‘Panta curbei randamentelor’(PR) a fost definita ca diferenta dintre randamentul ‘notelor’ (la 10 ani) si cel al ‘bonurilor’ (la 3 luni).

PR a devenit negativa cu prilejul fiecarei recesiuni economice americane, ajungand in ‘perioada recesiunilor gemene’ de la incepului anilor ’80, la un maxim de aproape -3.6%.

Ca urmare, economistii Bancilor Centrale (si nu numai), s-au straduit sa transforme o descoperire empirica intr-o ecuatie econometrica, capabila sa calculeze probabilitatea de producere a unei recesiuni.

Dupa mai multe incercari, s-a ajuns la concluzia ca variabila semnificativa, indiferent de tipul de ecuatie econometrica utilizata, ramane ‘Panta curbei randamentelor’.

Pentru cei mai curiosi, modelul econometric poarta o denumire desprinsa parca din povestile cu Herry Potter, anume ‘probit’, si se bazeaza pe binecunoscuta distributie ‘Normala’. Ecuatia calculeaza ‘probabilitatea de producere a recesunii’, cu 12 luni inainte de producerea efectiva a evenimentului. Este un fel de ‘leading indicator’, cu un ‘lead-time’ de 12 luni.

Modelul a fost dezvoltat de Esturo Estrella care, in octombrie 2005, mentiona ca probabilitatea unei recesiuni (in oct. 2006) este de aproximativ 13%, mai mare decat in 2004, cand era …0%.

Specialistul mai mentiona ca probabilitatea a fost intotdeauna de 30-33% inainte de producerea unei recesiuni. Asadar, se pare ca (o exceptie este recesiunea din 1960) aceasta valoare a probabilitatii poate fi considerata un ‘threshold’, o limita intre ‘va fi sau nu va fi recesiune’.

Acum, daca ne intereseaza sa cunoastem probabilitatea unei recesiuni la acest moment, trebuie sa utilizam datele de acum 12 luni. Intrand pe site-ul rezervei federale (exceptional de bine garnisit cu date istorice), si extragand (corect) datele aferente bonurilor si notelor emise de Trezorerie, am gasit un lucru nu prea imbucurator:

In trei din patru scenarii pe care le-am rulat, probabilitatea depaseste threshold-ul de 30% (iar pe cel de 33%, in doua scenarii din patru), doar in ultimul scenariu aceasta este de 20-21%.

Asadar, chiar daca nu s-au inregistrat doua trimestre consecutive de scadere, economia americana are o probabilitate semnificativa de a intra in recesiune.

Tot ce putem spera este ca toate aceste probabilitati sa nu se materializeze, iar economia americana sa scape (chiar si la mustata) de recesiune, ca in scenariile Hollywoodiene cu ‘happy ending pe ultimii 10 metri’…


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.