Luand in calcul factorii multipli din tara si Europa, cel mai probabil, multe din proiectele anuntate pe piata de retail nu se vor mai realiza sau se vor amana pentru unu-trei ani. Pentru a face o analiza cat mai exacta, trebuie sa impartim piata de retail in mall-uri, centre comerciale de retail - Power center, supermarket-uri, magazine stand alone si magazine on street.
Mall-urile sunt noua atractie a romanilor si nu numai in ultimii ani, drept urmare multi dezvoltatori din Europa care vin in Romania incearca sau chiar si realizeaza aceste investitii in cele mai diverse locatii, incepand cu cele ultracentrale si terminand cu cele aflate langa sau in parcurile de retail.
Pentru ca un astfel de mall sa aiba succes, el trebuie sa indeplineasca anumite criterii de baza, precum: accesibilitate, un mix de clienti bine pus la punct, la care se adauga o oferta de petrecere a timpului liber, suficient de multe locuri de parcare si o circulatie interioara care sa aduca trafic in toate zonele mall-lui.
Pentru a avea succes cu un astfel de proiect, dezvoltatorul trebuie sa ia in calcul locatia si, nu in ultimul rand, marimea suprafetelor inchiriabile, pentru a putea acomoda in interior o varietate cat mai mare de chiriasi. In acest fel, mall-ul va deveni atractiv pentru un numar cat mai mare de cumparatori.
La inceputul anului erau anuntate aproape 50 de proiecte de acest tip in Romania, insa acum, in special din cauza crizei financiare, numarul acestora s-a redus simtitor.
Centrele comerciale sunt iarasi o moda in acest moment, existand destul de multe proiecte de acest gen. Vorbim aici de realizarea unui proiect amplu care cuprinde un Hipermarket (6-7 jucatori), un magazin de bricolaj (aproape 10 jucatori), un magazin de mobila, unul de electrocasnice, precum si alte oferte complementare – inclusiv de tip Mall.
Cel mai bun exemplu este proiectul detinut de Baneasa Investment, unde orice bucurestean isi poate petrece aproape o zi intreaga la cumparaturi, acoperind orice necesitate. Daca acest tip de centru comercial este sustinut si de o oferta de rezidential si office, atunci succesul este asigurat peste 90%. Procentele ramase sunt ca si insucces, fiind date de distantele mari de parcurs si de accesul greu la un astfel de proiect.
De ce doar 90%? Pentru ca romanii au inceput sa calculeze in acest moment si timpul pe care il petrec in trafic, si banii cheltuiti pentru a ajunge la un astfel de centru comercial, si au ajuns la concluzia – in marile centre urbane - ca desi exista o diferenta de pret de 10% intre oferta unui centru comercial si magazinul similar de proximitate, timpul este mult mai important decat pretul.
In viitor, probabil vom vedea cum supermarket-urile de cartier (6-7 jucatori ) vor creste ca si numar si vor avea un mare succes. Pentru a putea evita insa aceste neajunsuri, oferta unui centru comercial de acest tip trebuie sa fie imbunatatita cu entertainment si locuri amejate pentru petrecerea timpului in aer liber, parcari acoperite si infrastructura adecvata.
Cred ca magazinele stand alone vor fi in viitorul apropiat cheia succesului in retail, nu doar datorita ofertelor, ci si a proximitatii de cartierul in care locuim. Acest tip de magazin este o destinatie pentru food si electrocasnice. Restul ofertelor insa (hipermarket, bricolaj, mobila, sport, cash and cary etc.) vor ramane la periferia oraselor din motive de suprafata mare desfasurata si vor fi destinatii de weekend.
In marile aglomerari urbane, cu precadere in Bucuresti, magazinele on street sunt o mare problema in acest moment, referindu-ne la magazine pentru clasa medie si de lux. Pe de o parte, proprietarii de acest fel de spatii doresc sa aiba chirii foarte mari (unde doar bancile, farmaciile si cazinourile pot plati pretul cerut). Pe de alta parte, posesorii de francize ale unor branduri importante doresc doar cateva strazi (Calea Victoriei sau Magheru) si nu pot suporta chiriile excesive.
O alta problema este traficul din zona respectiva si nu se va putea rezolva pana cand Primaria si CNADR nu vor realiza o centura suficient de mare a orasului care sa poata prelua traficul Nord – Sud.
De asemenea, parcarile in zona sunt o mare problema. Exista insa doua zone care se pot dezvolta din acest punct de vedere: Bulevardul Unirii (zona Fantani) si centrul Istoric al orasului, unde Primariile Sectoarelor 3 si 4 au un mare cuvant de spus. Acestea vor trebui sa organizeze locuri de parcare suficiente si sa creeze un flux al circulatiei care sa permita un trafic normal.
Pentru acest tip de retail trebuie sa se schimbe si mentalitatea cumparatorilor, obisnuiti pana acum doar cu centrele comerciale, insa daca ne uitam la alte capitale europene, acest tip de retail functioneaza perfect impreuna cu o oferta ampla de cafenele si restaurante pentru petrecerea timpului liber.
In concluzie, retailul romanesc trebuie sa sufere cateva transformari, iar developerii din domeniu (impreuna cu autoritatile locale) trebuie sa creeze infrastructura pentru a putea aduce clientul final. De asemenea, situatia economica a Romaniei este cea care va dicta cat de mare va fi in viitor consumul de produse de larg consum.
