De ce trebuie redus consumul si stimulata economisirea

Criza financiara internationala si efectele ei in economia reala, inclusiv in Romania, reclama o schimbare de comportament in privinta consumului si economisirii. Daca in ultimii ani consumul a crescut substantial, chiar prin aticiparea unor venituri viitoare prin credit, acum datele problemei se schimba radical.

Consumul ridicat si anticiparea acestuia s-au materializat pe fondul unui optimism destul de raspandit, alimentat de cresteri salariale de doua cifre ani de-a randul, de o piata a muncii destul de generoasa si de un efect de “imbogatire” dat de cresterea preturilor pe piata imobiliara. Rata somajului, cel putin in unele orase era aproape de zero, iar angajatorii faceau eforturi serioase pentru a-si gasi angajatii potriviti.

Viitorul apropiat ne va schimba destul de rapid perceptia, pentru ca dispar majoritatea factorilor care ne-au indreptat spre un consum uneori exuberant. Cresterile salariale vor fi moderate, in unele cazuri chiar inexistente, accesul la credite bancare destul de restrictiv, preturile pe piata imobiliara in scadere, iar piata muncii nu va mai abunda in oferte de munca. Mai multe decat atat, mai multi romani vor fi in cautare de noi locuri de munca, acum cand unele sectoare afectate de criza opereaza concedieri serioase.

Asadar, vom consuma mai putin, pentru ca factorii care l-au sustinut palesc, iar optimismul se transforma in realism. In plus, isi va produce efectele un alt factor, oarecum inexistent pana acum: veniturile disponibile vor scadea. Cauzele pot fi indentificate in cresterea ratelor pentru cei care au contractat anterior credite, fie datorita cresterii dobanzilor, fie deprecierii leului, fie unui efect cumulat.

Mai mult decat atat, situatia delicata in care se afla finantele publice din Romania i-ar putea indrepta pe noii guvernanti spre cresterea impozitelor pe salarii, indeosebi cele mai mari.

Asa cum consumul creste atunci cand anticipam venituri viitoare mai mari, in acelasi fel se va reduce atunci cand anticipam venituri viitoare mai mici. Chiar si pentru cei ale caror venituri disponibile nu vor scadea, increderea si comportamentul de consum se vor reduce. Efectul consecutiv va fi in mod natural cresterea economisirii.

Pentru cei care isi propun sa economiseasca, variantele traditionale reprezentate de depozite sunt atractive, dobanda reala, calculata ca diferenta intre dobanda nominala si rata inflatiei, este foarte ridicata.

Panica generata de falimentele bancare inregistrate pe plan international in lunile septembrie - octombrie i-a facut pe unii deponenti, e drept putin numerosi, sa fie reticenti chiar si la depozitele bancare, retragandu-si temporar banii pentru a fi pastrati la saltea, in titluri de stat sau banci elvetiene.

Varful panicii a fost depasit, masurile luate de autoritatile centrale de sustinere a sistemelor bancare au diminuat perceptia riscurilor deponentilor, astfel incat acestia s-au reintors la depozite. In ultimele luni, conturile de economii au castigat din ce in ce mai mult teren, datorita dobanzilor ridicate, scutirii de impozit si posibilitatii de retragere in orice moment.

Aceleasi caracteristici sunt oferite si de fondurile monetare, categorie de fonduri care nu sunt influentate de evolutiile pietei de capital si care aduc randamente superioare depozitelor sau conturilor de economii fara asumarea unor riscuri mai mari.

Asupra avantajelor si modului cum functioneaza aceste produse ma voi referi in urmatorul comentariu scris pentru Wall-Street.

Setari Cookie-uri