Va disparea sau nu industria zaharului din Romania?

Incepand acest an s-ar putea sa gasim din ce in ce mai putin zahar romanesc pe rafturile magazinelor.
Si asta nu pentru ca Romania, ca tara membra a Uniunii Europene, nu ar putea sa-si produca zaharul aferent consumului national propriu, ci datorita efectelor restructurarii industriei zaharului din Europa si politicii Comisiei Europene.
Daca inainte de 1989 Romania producea anual cca. 550.000 tone zahar alb din sfecla de zahar, acoperindu-si necesarul de consum si rafina cca. 150-200 mii tone zahar brut din import pentru reexport, actualmente este pe punctul de a ramane cu cca. 100.000 tone zahar alb produs din sfecla si asta nu se stie cat timp.
Cum s-a ajuns la aceasta situatie ? Simplu. La 1 ianuarie 2007 Romania a aderat la Uniunea Europeana.
Pentru sectorul zahar Romania a primit o cota nationala de 109.000 tone zahar alb din sfecla si un necesar traditional de rafinare de 329 mii tone zahar alb din zahar brut din trestie din import. Deci un total de 438.000 tone.
Bulgaria a primit si ea un necesar de traditional de rafinare de 199.000 tone zahar alb din zahar brut de trestie din import, impreuna cu Romania totalizand 528.000 tone.
Perioada pentru care s-au alocat aceste cantitati a fost considerata o perioada de tranzitie post aderare, ea ingloband 3 ani comerciali : 2006/2007, 2007/2008 si 2008/2009.
Analizand situatia dinainte de aderare si post aderare rezulta clar ca Romaniei i s-a redus dreptul de a produce zahar la nivelul consumului national, ajungandu-se in situatia in care pentru acoperirea balantei pe piata interna in Romania sa intre cca. 160 mii tone zahar alb.
Restructurarea industriei zaharului in UE, desfasurata pe o perioada pana la sfarsitul anului 2008, a condus la o reducere a productiei cu 5.7 mil. tone zahar.
Aceasta restructurare a afectat tari membre UE cu excedent de productie de zahar, cantitatea cu care urmeaza a se mai reduce productia UE fiind de inca 0.3 mil. tone pana la 30 sept. 2009.
Pentru perioada urmatoare Comisia Europeana intentioneaza sa modifice si sistemul de alocare a nevoilor traditionale de rafinare de la nivel national la nivel european, cu acces liber al tuturor rafinatorilor din UE.
Sursele de aprovizionare cu zahar brut propuse de UE catre toti rafinatorii sunt tarile producatoare membre ale acordurilor :
- ACP/EPA (tarile zonei Africa, Caraibe, Pacific) ;
- LDC (tarile slab dezvoltate) ;
- CXL (Brazilia, Cuba, Australia).
Problema care se pune este ca, Comisia Europeana indica zonele de apovizionare, dar omite sa spuna ca principalii producatori de zahar brut din aceste tari au deja contracte incheiate pe termen mediu si lung, cu principalii rafinatori traditionali din Uniunea Europeana, inainte de aderarea Romaniei si Bulgariei.
Contractele s-au incheiat fie direct fie prin intermediul marilor dealeri de zahar de pe piata mondiala.
Practic incerci sa gasesti si sa cumperi zahar brut si nu ai de unde.
O alta masura ce restrange accesul tarilor membre UE la obtinerea licentelor de import zahar brut este obligativitatea prezentarii unui document nou la dosarul cererii de licenta si anume autorizatia de export emisa de un organism abilitat din tara producatoare de zahar brut. Este foarte clar ca aceste autorizatii vor fi emise in primul rand pentru cei ce au contracte in derulare, iar aceia sunt cei despre care am vorbit anterior.
Ce mai urmareste Comisia Europeana.Ca cele 528 mii tone de zahar alocate Romaniei si Bulgariei la aderare, sa se imparta incepand cu 1 oct. 2009 cu ceilalti rafinatori cu timp complet de rafinare (full time rafiners), pe principiul « primul venit primul servit«. Aceasta ce inseamna?
Ca in cel mai bun caz, avand in vedere existenta a cca. 24 rafinatori in UE, Romania sa primeasca cca. 154 mii tone zahar pentru cei 7 rafinatori romani. Deci practic ni se ia 329 mii tone de zahar si ni se da (daca ni se da) 154 mii tone, practic mai putin de jumatate.
Este clar ca, Comisia Europeana urmareste :
- reducerea productiei de zahar si concentrarea ei in cateva tari europene ;
- mari zone cu deficit de zahar din Europa vor fi aprovizionate de tarile cu surplus de productie ;
- o piata a zaharului in UE lipsita de orice echilibru ce va conduce la reducerea competitiei si la cresterea preturilor.
Consecintele acestor masuri dramatice pentru Romania :
- inchiderea unitatilor de productie (rafinariilor) in care s-au investit milioane de euro ;
- lichidarea unui sector productiv ce reprezinta si un important contribuabil la bugetul de stat ;
- concedierea a mii si mii de angajati ;
- aparitia unor efecte negative in sectoare legate de industria zaharului : servicii de transport, agricole, energie si financiare.
- afectarea stabilitatii pietii de zahar si a consumului de zahar intr-o zona a Europei cu deficit ;
- inlocuirea zaharului romanesc din rafturile magazinelor cu zahar din import la preturi cu mult mai mari decat cele existente astazi. Daca astazi zaharul romanesc se vinde la raft la preturi cuprinse intre 3.25 – 3.40 lei/ kg. (TVA inclus), in rafturile din tarile occidentale zaharul european se vinde la 1.15 – 1.3 €/kg., adica 4.95 – 5.6 lei/ kg. (TVA inclus).
Aparitia acestui zahar pe piata romaneasca ar insemna o crestere a pretului cu 50-65%.
Toate aceste efecte conduc la o singura concluzie : distrugerea cu buna stiinta a acestui sector economic din Romania si transformarea pietii produsului zahar intr-o piata dictata numai de importuri si depreciata de inconstanta cursului de schimb.
Intrebarea ce ne-o punem este ce se poate face in acest timp scurt ramas pana la 1 octombrie 2009?
Romania nu dispune la acesta ora de un lobby puternic la UE asa cum au alte tari membre ale Uniunii Europene si care sa conduca la decizii favorabile Romaniei cel putin in acest domeniu.
Un moment important in luarea unor decizii favorabile Romaniei ar putea fi reuniunea Consiliului European, ce va avea loc in jurul datei de 20 martie 2009 la Bruxelles.
Din acest motiv solicitam un sprijin important de la factorul politic romanesc incepand cu Primul Ministru, Ministerul Agriculturii, Delegatia Permanenta a Romaniei la Bruxelles, reprezentantii nostri europarlamentari in Parlamentul Europei.

Iata ce solicitam pentru evitarea situatiilor prezentate:

- alocarea nevoilor de rafinare la nivel european sa se faca in mod rational si in functie de deficit si potential de rafinare ;
- mentinerea surselor traditionale de aprovizionare cu zahar brut, surse cultivate in ani de zile si care pot asigura materia prima necesara functionarii eficiente a rafinariilor din Romania.

Sursa foto: Mediafax


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.