Cresterea economisirii, un paradox in perioada de criza?

In urma cu sase luni, intr-unul dintre editorialele precedente, argumentam o asteptare privind reducerea consumului si o stimulare a economisirii in Romania ca urmare a crizei financiare. De asemenea, tot intr-o editie precedenta prezentam avantajele fondurilor monetare ca si alternative de plasament, anticipand o crestere semnificativa a acestora.

Vom incerca sa evaluam in cele ce urmeaza in ce masura aceste evolutii au fost confirmate si daca au intervenit modificari in preferintele pentru economisire ale romanilor.

Schimbare brusca dinspre consum spre economisire

Ultimele cercetari statistice ne arata faptul ca aceste comportamente s-au ajustat foarte rapid, iar anticiparile au fost confirmate. Cele mai recente cifre privind evolutia PIB pe primul trimestru din 2009 arata o scadere a consumului de peste 10%, fata de cresteri de peste 10% pe care le intalneam pana in toamna anului trecut.



Sursa: INS

Daca aceasta scadere poate fi pusa partial pe seama scaderii veniturilor disponibile, in cazul celor care sunt indatorati in valuta si ale caror rate au crescut, o cauza principala este si cresterea economisirii private.

Un studiu foarte recent dat publicitatii de GfK arata ca in martie 2009 aproximativ 7% dintre romanii cu varste de peste 15 ani detineau un depozit la termen, fata de finalul primului trimestru din 2008, cand doar 3% din populatie avea plasamente in depozite.

Asistam asadar la o revenire semnificativa, avand in vedere ca 2001 numarul clientilor de depozite era de 13% din total.



Sursa: GfK

Depozitul la termen este mult mai putin accesat de persoanele fizice comparativ cu creditul de nevoi personale, de exemplu, la care au apelat 19% dintre romani. Daca ne intoarcem din nou in 2001, foarte putini dintre noi aveam atunci credite la banci, avand in vedere ca ne aflam in perioada premergatoare boom-ului retailului bancar. O reechilibrare apare asadar necesara, chiar daca in etapa actuala o dezvoltare a consumului si investitiilor primordial din resurse straine si mai putin din economisirea interna pare justificata.

Alaturi de cresterea numarului de deponenti in ultimele luni are loc, bineinteles, si cresterea volumului depozitelor in sistemul bancar. Daca luam ca si reper luna august 2008, premergatoare falimentului Lehman Brothers, care a zdruncinat la nivel global increderea in banci, observam o majorare a detinerilor persoanelor fizice in depozite la vedere si la termen, desi la prima vedere aceasta crestere pare neasteptata.



Sursa: BNR

Ajustand impactul pozitiv al deprecierii leului asupra unor statistici exprimate in lei care se refera si la depozite in valuta, ajungem la o crestere de aproape 2 miliarde EUR a depozitelor persoane fizice, in care sunt incluse dobanzi generate de economiile existente si capitalizate, evaluate undeva sub 1 miliard EUR.

Nu avem suficiente date pentru a analiza cat din acesti bani apartin unor clienti cu disponibilitati financiare ridicate, temporar interesati de depozite in asteptare de noi oportunitati, insa in mod evident o buna parte dintre ei apartin unor clienti mici si medii.

Cresterea numarului de deponenti surprinsa de studiul GfK confirma acest lucru.

Modificari in comportamentul de economisire. Interes deosebit pentru fondurile monetare


In afara de cresterea stocului de economii, observam la nivel macroeconomic o migrare dinspre economiile la vedere catre cele la termen.

Schimbarea este deplin justificata, tinand seama de faptul ca pana la finalul lui 2008 conturile de economii au beneficiat de avantaje fiscale care le-au sporit atractivitatea comparativ cu depozitele la termen. Acum ambele forme de economisire sunt scutite de la plata impozitului pe venit, iar scaderea interesului pentru conturile de economii este data de remunerarea mai redusa comparativ cu cea a depozitele la termen, pentru ca este incorporata in pret posibilitatea retragerii in orice moment a sumelor plasate.

Castigatoarele acestei perioade sunt fara doar si poate fondurile monetare. Pentru prima data in Romania, volumele noi atrase de aceste forme de economisire devin consistente, atat in ceea ce priveste numarul de clienti, cat si sumele atrase. Randamentele superioare depozitelor, posibilitatea retragerii in orice moment fara pierderea castigului acumulat, riscurile foarte reduse, reprezinta atuuri foarte apreciate de clienti.

Cum a fost posibil ca intr-o perioada in care increderea in sistemul financiar nu mai este aceeasi ca in trecut, totusi sume semnificative sa se indrepte catre fondurile mutuale, fie ele si monetare, cunoscuta fiind aversiunea multor romani pentru fondurile de investitii, care pastreaza inca memoria scandalului FNI?

Explicatia consta in atentia cuvenita acordata de banci distributiei acestor alternative de plasament. Marile banci isi instruiesc personalul din vanzari pentru o promovare corespunzatoare a avantajelor fondurilor monetare, si ca urmare din ce in ce mai multi romani inteleg ca scandaluri precum FNI nu mai pot aparea intr-o piata reglementata si supravegheata la nivel european, ca investind in fonduri monetare nu pierd bani atunci cand bursa scade, ca pot obtine o fructificare superioara si au flexibilitate maxima la retragere.

Numai in aprilie 2009, intrarile noi ale persoanelor fizice in fondurile monetare au depasit 100 mil lei si reprezinta aproximativ 10% din sumele economisite de romani in aceeasi perioada. Apar asadar primele semnale pozitive privind potentialul si atractivitatea fondurilor mutuale, care in tarile europene mai avansate cumuleaza undeva intre 10 si 20% din activele financiare ale gospodariilor.

Care sunt cauzele acestei evolutii aparent paradoxale, o crestere a economisirii intr-o perioada dificila din punct de vedere economic ?

Tocmai datorita conditiilor dificile pe care le traverseaza economia, din ce in ce mai multi romani se gandesc sa economiseasca, pentru a-si constitui resurse la care sa poata apela in conditii neprevazute.

Accesul la credit este mai dificil, cresterile salariale modeste, acolo unde exista, piata muncii mult mai putin generoasa, somajul in crestere, etc. Toti acesti factori ne fac mai putin exuberanti in consum si mult mai prudenti si prevazatori.

Cred ca fiecare dintre noi ar putea incercat sa cuantifice cat ar putea economisi eliminand cheltuieli inutile, chiar sume relativ modeste, dar care pot creste progresiv prin capitalizarea castigurilor o perioada mai lunga de timp. Rezultatele pot constitui surprize pozitive.

O alta cauza majora este atitudinea de salutat a bancilor, care contribuie la cresterea apetitului pentru economisire nu numai prin niveluri atractive ale dobanzilor platite pentru depozitele atrase, dar si prin eforturi de educare ce vin in sprijinul formarii unei culturi a economisirii.

Sunt convins ca si in perioada care va urma, bancile vor continua lansarea de noi produse si modalitati de sprijinire a clientilor in procesul de economisire si cel putin pana la iesirea din criza financiara se va majora numarul celor care economisesc, intr-o tara in care totusi putin oameni au venituri disponibile, dar inclinatia spre consum este inca ridicata.



Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.