Criza economica globala a afectat semnificativ si Romania. Asa cum arata situatia economica in prezent, ne putem astepta la o perioada ceva mai lunga decat se vehiculeaza oficial, pana la momentul revenirii pe o traiectorie ascendenta a indicatorilor economici. In acest moment, pietele sunt afectate in mod diferit si cu intensitate diferita. Ceea ce este insa valabil pentru toti este ca trebuie sa ne schimbam. Din acest motiv, consider ca actuala criza economica poate fi privita si ca o sansa, o oportunitate pentru schimbare.
Atunci cand factorii externi (consumul, cursul de schimb, dobanzile, accesul la creditare) devin impredictibili si sunt in afara propriilor posibilitati de influentare, optiunea logica este sa incerci sa iti faci ordine in propria organizatie. Actuala criza obliga companiile sa priveasca cu mai mare atentie in interior, pentru a identifica modalitati de optimizare.
Zone de eficientizare: achizitiile, gestiunea depozitelor sau chiar productia
Dezvoltarea extensiva din ultimii ani, orientata exclusiv catre cresterea vanzarilor, a lasat in afara eforturilor de eficientizare zone precum achizitiile, gestiunea depozitelor sau uneori chiar productia. Printre altele, aceasta si una din cauzele pentru care asistam acum la falimentul a tot mai multe companii, un numar si mai mare fiind in dificultate majora in aceasta perioada.
Cred insa ca exista masuri care ar putea ajuta companiile sa se mentina profitabile sau macar sa minimizeze pierderile. Atentia trebuie indreptata catre reducerea costurilor. Dincolo de reducerile de tarife generate de scaderea preturilor la combustibili si posibil din reducerea cheltuielilor cu salariile (fiind asteptata o inversare a raportului cerere/oferta pe piata fortei de munca), exista cel putin doua directii majore de optimizare a modului in care se cheltuie resursele financiare ale companiei: reducerea cheltuielilor administrative si optimizarea functiei de achizitii (incluzand aici si gestiunea depozitelor).
Reducerea cheltuielilor administrative
Reducerea cheltuielilor administrative poate fi o sursa importanta de economii, mai ales in companiile mari, cu un numar mare de angajati, eventual dispersati geografic. Analiza in detaliu poate viza cheltuielile cu:
• Chiria (in vederea reevaluarii oportunitatii privind relocarea sau de reducere a spatiilor necesare)
• Parcul auto
• Consumul energetic
• Comunicatiile, infrastructura IT, deplasari, birotica etc.
In general, companiile din Romania sunt mult mai relaxate in aceasta privinta fata de companiile din Vest, de aceea cred ca in aceasta zona exista un potential semnificativ de reducere a cheltuielilor. E adevarat ca economiile ce s-ar putea obtine prin eforturi in aceasta zona nu vor fi in masura sa salveze de la faliment o companie aflata in dificultate majora, insa, cu siguranta poate fi o componenta importanta in eforturile de mentinere a unui cash-flow pozitiv.
E posibil ca in urma acestei analize sa identificam surse importante de economisire, in domenii care nu constituiau pana in prezent prioritati pentru managementul companiilor:
• Relocarea birourilor sau poate chiar a spatiilor de productie, respectiv a spatiilor comerciale, in zone in care chiria este semnificativ mai mica (uneori se poate lua in calcul chiar relocarea in alt oras)
• Optimizarea amplasarii depozitelor (incluzand aici si reducerea numarului de locatii), tinand cont de un mix de factori (cheltuieli de transport, cheltuieli cu chiria depozitului, cu personalul, durata acceptabila de livrare, implementarea unei infrastructuri IT care sa faciliteze fluxul informational) poate fi, de asemenea, o directie de reducere a cheltuielilor.
Optimizarea gestiunii depozitelor
Optimizarea gestiunii depozitelor este o alta directie de reducere a costurilor. Minimizarea imobilizarilor, reprezentate de stocurile de materii prime sau produse destinate vanzarii, trebuie sa devina prioritate pentru orice companie care pana acum considera activitatea logistica una de suport si al carei impact era considerat relativ redus asupra performantei companiei. Reducerea stocurilor este posibila prin introducerea unor sisteme performante de management al depozitelor, cum este de exemplu MRP (Material Requirement Planning), care trebuie sprijinite insa si de infrastructura IT potrivita.
Strict pe termen scurt este foarte probabil ca o parte tot mai importanta din activele companiei sa fie imobilizata in stocuri de produse finite. Cum acest deficit de lichiditate e dificil de compensat astazi prin finantare din sistemul bancar, multe din aceste companii, care altfel pot fi profitabile, sunt puse in dificultate.
E un truism faptul ca in aceasta perioada este mult mai important sa ai cash flow pozitiv, decat sa lupti pentru un profit cat mai mare. De aceea, este foarte importanta monitorizarea continua, atenta si cu prioritate a evolutiei stocurilor, pentru a adapta rapid politicile de vanzare, in cazul produselor finite, respectiv derularea contractelor de achizitii existente, in cazul materiilor prime. In multe cazuri, asa cum vedem deja ca se intampla in ultimele luni, si suspendarea productiei poate fi o solutie potrivita pentru evitarea imobilizarii resurselor companiilor. Pe termen mediu si lung, insa, este nevoie de o abordare strategica diferita a modului in care cheltuim resursele companiei.
Economiile obtinute din achizitii inseamna cash
Din experienta Ensight Management Consulting in domeniul restructurarii functiei de achizitii, putem afirma ca exista, in multe companii, "rezerve neexploatate" de economii.
Aceste surse nevalorificate sunt surse directe de cash si se reflecta direct in profitul companiei. De exemplu, un plus de 10% in vanzari se poate reflecta intr-o crestere de doar 5% a disponibilitatilor (in functie de termenele de plata agreate, de disciplina contractuala a clientilor etc), iar reflectarea in profit se poate situa undeva intre 1-2 %.
In schimb, o economie de 10% in achizitii se reflecta in cresterea profitului cu 10% si in evitarea diminuarii lichiditatilor cu un procent foarte apropiat de 10%. Asadar, economiile obtinute din achizitii inseamna cash.
Cum putem obtine insa aceste economii?
Am constatat ca multe companii privesc achizitiile ca fiind exclusiv activitatea departamentului de achizitii si ca, de multe ori, aceasta se reduce la plasarea comenzii catre furnizor. Functia de achizitii este insa una transversala, acoperind mult mai multe etape, pornind de la planificarea cererii, gestiunea cererii, licitarea, negocierea si contractarea, plasarea comenzii, urmarirea livrarii. Am enumerat toate aceste activitati majore pentru ca fiecare dintre ele poate fi optimizata, iar multe din efectele acestor optimizari se pot masura in bani.
Beneficiile potentiale ale acestor masuri sunt direct masurabile in bani:
• Planificarea si definirea cererii mai temeinica si mai fundamentata
• Cresterea gradului de control a modului in care se organizeaza selectia furnizorilor
• Atentie sporita la etica decidentilor in procesul de achizitii
• O mai mare transparenta a procesului care permite luarea deciziilor in timp util.
O oportunitate importanta ce trebuie sa fie valorificata, in actualul context, prin politicile de achizitie o reprezinta cresterea puterii de negociere in relatia cu furnizorii, avand in vedere scaderea generala a cererii precum si politicile furnizorilor privind reducerea preturilor. Este necesar asadar, ca in acest moment contractele existente sa fie renegociate, iar incheierea noilor contracte sa se faca pe perioade scurte de timp.
Criza obliga la schimbare. De aceea, cred ca sfarsitul acestei crize va gasi companiile romanesti mai rational si mai eficient organizate, ceea ce va ridica nivelul de competitivitate al acestora, (pe principiul "ceea ce nu ne omoara ne face mai puternici"). Schimbarea va crea premise pentru o dezvoltare durabila si sanatoasa a economiei romanesti, va grabi integrarea economiei noastre in economia globalizata, ce isi va schimba si ea probabil fundamentele in aceasta perioada.
Solutii pentru companii:
1. Criza obliga la schimbare
2. Pe termen mediu si lung, este nevoie de o abordare strategica diferita a modului in care cheltuim resursele companiei
3. Reducerea cheltuielilor administrative poate fi o sursa importanta de economii
4. O economie de 10% in achizitii se reflecta in cresterea profitului cu 10%
5. Creste puterea de negociere in relatia cu furnizorii.
Atunci cand factorii externi (consumul, cursul de schimb, dobanzile, accesul la creditare) devin impredictibili si sunt in afara propriilor posibilitati de influentare, optiunea logica este sa incerci sa iti faci ordine in propria organizatie. Actuala criza obliga companiile sa priveasca cu mai mare atentie in interior, pentru a identifica modalitati de optimizare.
Zone de eficientizare: achizitiile, gestiunea depozitelor sau chiar productia
Dezvoltarea extensiva din ultimii ani, orientata exclusiv catre cresterea vanzarilor, a lasat in afara eforturilor de eficientizare zone precum achizitiile, gestiunea depozitelor sau uneori chiar productia. Printre altele, aceasta si una din cauzele pentru care asistam acum la falimentul a tot mai multe companii, un numar si mai mare fiind in dificultate majora in aceasta perioada.
Cred insa ca exista masuri care ar putea ajuta companiile sa se mentina profitabile sau macar sa minimizeze pierderile. Atentia trebuie indreptata catre reducerea costurilor. Dincolo de reducerile de tarife generate de scaderea preturilor la combustibili si posibil din reducerea cheltuielilor cu salariile (fiind asteptata o inversare a raportului cerere/oferta pe piata fortei de munca), exista cel putin doua directii majore de optimizare a modului in care se cheltuie resursele financiare ale companiei: reducerea cheltuielilor administrative si optimizarea functiei de achizitii (incluzand aici si gestiunea depozitelor).
Reducerea cheltuielilor administrative
Reducerea cheltuielilor administrative poate fi o sursa importanta de economii, mai ales in companiile mari, cu un numar mare de angajati, eventual dispersati geografic. Analiza in detaliu poate viza cheltuielile cu:
• Chiria (in vederea reevaluarii oportunitatii privind relocarea sau de reducere a spatiilor necesare)
• Parcul auto
• Consumul energetic
• Comunicatiile, infrastructura IT, deplasari, birotica etc.
In general, companiile din Romania sunt mult mai relaxate in aceasta privinta fata de companiile din Vest, de aceea cred ca in aceasta zona exista un potential semnificativ de reducere a cheltuielilor. E adevarat ca economiile ce s-ar putea obtine prin eforturi in aceasta zona nu vor fi in masura sa salveze de la faliment o companie aflata in dificultate majora, insa, cu siguranta poate fi o componenta importanta in eforturile de mentinere a unui cash-flow pozitiv.
E posibil ca in urma acestei analize sa identificam surse importante de economisire, in domenii care nu constituiau pana in prezent prioritati pentru managementul companiilor:
• Relocarea birourilor sau poate chiar a spatiilor de productie, respectiv a spatiilor comerciale, in zone in care chiria este semnificativ mai mica (uneori se poate lua in calcul chiar relocarea in alt oras)
• Optimizarea amplasarii depozitelor (incluzand aici si reducerea numarului de locatii), tinand cont de un mix de factori (cheltuieli de transport, cheltuieli cu chiria depozitului, cu personalul, durata acceptabila de livrare, implementarea unei infrastructuri IT care sa faciliteze fluxul informational) poate fi, de asemenea, o directie de reducere a cheltuielilor.
Optimizarea gestiunii depozitelor
Optimizarea gestiunii depozitelor este o alta directie de reducere a costurilor. Minimizarea imobilizarilor, reprezentate de stocurile de materii prime sau produse destinate vanzarii, trebuie sa devina prioritate pentru orice companie care pana acum considera activitatea logistica una de suport si al carei impact era considerat relativ redus asupra performantei companiei. Reducerea stocurilor este posibila prin introducerea unor sisteme performante de management al depozitelor, cum este de exemplu MRP (Material Requirement Planning), care trebuie sprijinite insa si de infrastructura IT potrivita.
Strict pe termen scurt este foarte probabil ca o parte tot mai importanta din activele companiei sa fie imobilizata in stocuri de produse finite. Cum acest deficit de lichiditate e dificil de compensat astazi prin finantare din sistemul bancar, multe din aceste companii, care altfel pot fi profitabile, sunt puse in dificultate.
E un truism faptul ca in aceasta perioada este mult mai important sa ai cash flow pozitiv, decat sa lupti pentru un profit cat mai mare. De aceea, este foarte importanta monitorizarea continua, atenta si cu prioritate a evolutiei stocurilor, pentru a adapta rapid politicile de vanzare, in cazul produselor finite, respectiv derularea contractelor de achizitii existente, in cazul materiilor prime. In multe cazuri, asa cum vedem deja ca se intampla in ultimele luni, si suspendarea productiei poate fi o solutie potrivita pentru evitarea imobilizarii resurselor companiilor. Pe termen mediu si lung, insa, este nevoie de o abordare strategica diferita a modului in care cheltuim resursele companiei.
Economiile obtinute din achizitii inseamna cash
Din experienta Ensight Management Consulting in domeniul restructurarii functiei de achizitii, putem afirma ca exista, in multe companii, "rezerve neexploatate" de economii.
Aceste surse nevalorificate sunt surse directe de cash si se reflecta direct in profitul companiei. De exemplu, un plus de 10% in vanzari se poate reflecta intr-o crestere de doar 5% a disponibilitatilor (in functie de termenele de plata agreate, de disciplina contractuala a clientilor etc), iar reflectarea in profit se poate situa undeva intre 1-2 %.
In schimb, o economie de 10% in achizitii se reflecta in cresterea profitului cu 10% si in evitarea diminuarii lichiditatilor cu un procent foarte apropiat de 10%. Asadar, economiile obtinute din achizitii inseamna cash.
Cum putem obtine insa aceste economii?
Am constatat ca multe companii privesc achizitiile ca fiind exclusiv activitatea departamentului de achizitii si ca, de multe ori, aceasta se reduce la plasarea comenzii catre furnizor. Functia de achizitii este insa una transversala, acoperind mult mai multe etape, pornind de la planificarea cererii, gestiunea cererii, licitarea, negocierea si contractarea, plasarea comenzii, urmarirea livrarii. Am enumerat toate aceste activitati majore pentru ca fiecare dintre ele poate fi optimizata, iar multe din efectele acestor optimizari se pot masura in bani.
Beneficiile potentiale ale acestor masuri sunt direct masurabile in bani:
• Planificarea si definirea cererii mai temeinica si mai fundamentata
• Cresterea gradului de control a modului in care se organizeaza selectia furnizorilor
• Atentie sporita la etica decidentilor in procesul de achizitii
• O mai mare transparenta a procesului care permite luarea deciziilor in timp util.
O oportunitate importanta ce trebuie sa fie valorificata, in actualul context, prin politicile de achizitie o reprezinta cresterea puterii de negociere in relatia cu furnizorii, avand in vedere scaderea generala a cererii precum si politicile furnizorilor privind reducerea preturilor. Este necesar asadar, ca in acest moment contractele existente sa fie renegociate, iar incheierea noilor contracte sa se faca pe perioade scurte de timp.
Criza obliga la schimbare. De aceea, cred ca sfarsitul acestei crize va gasi companiile romanesti mai rational si mai eficient organizate, ceea ce va ridica nivelul de competitivitate al acestora, (pe principiul "ceea ce nu ne omoara ne face mai puternici"). Schimbarea va crea premise pentru o dezvoltare durabila si sanatoasa a economiei romanesti, va grabi integrarea economiei noastre in economia globalizata, ce isi va schimba si ea probabil fundamentele in aceasta perioada.
Solutii pentru companii:
1. Criza obliga la schimbare
2. Pe termen mediu si lung, este nevoie de o abordare strategica diferita a modului in care cheltuim resursele companiei
3. Reducerea cheltuielilor administrative poate fi o sursa importanta de economii
4. O economie de 10% in achizitii se reflecta in cresterea profitului cu 10%
5. Creste puterea de negociere in relatia cu furnizorii.
