Contribuabilii rau platnici, obligati sa plateasca si penalitati si dobanzi

Mult discutatul sistem de sanctionare a contribuabililor rau platnici va intra in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2010. Astfel, in Monitorul Oficial 278/28 aprilie 2010 ce modifica Codul de procedura fiscala a fost publicata noua metodologie de calcul a majorarilor pentru plata cu intarziere a obligatiilor fiscale. Pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor de plata se vor datora dobanzi si penalitati de intarziere, in locul sistemulul inca in vigoare pana la 1 iulie care prevede numai aplicarea unor majorari de intarziere, calculate la 0,1% pe zi de intarziere.

De la acea data contribuabilii vor fi pusi in situatia de a achita doua sanctiuni: dobanzi de intarziere, calculate la 0,05% pe zi de intarziere (aceasta notiune inlocuieste notiunea anterioara de majorari de intarziere), si penalitati de intarziere. Aceste penalitati de intarziere sunt nou introduse si vor fi aplicabile numai pentru obligatii fiscale restante ce depasesc 30 de zile de la data scadentei. Ele se vor calcula ca baza procentuala din obligatia fiscala restanta, in functie de termenul in care aceasta obligatie va fi pana la urma platita: 5%, pentru plati efectuate in termen de 60 de zile si 15% pentru obligatii fiscale restante ramase neplatite dupa implinirea celor 60 de zile.

Motivatia legiuitorului in introducerea acestui sistem este pe de-o parte legata de necesitatea reducerii impovararii fiscale excesive a contribuabililor (sistemul inca in vigoare pana la data de 1 iulie 2010 conduce la un cuantum anual de majorari de 36,5% din obligatia de plata fiscala neachitata). Pe de alta parte, se pare ca intentia declarata a legiuitorului este sa stabileasca doua instrumente separate, menite sa indeplineasca in fapt doua obiective separate: penalitatile pentru a descuraja neconformarea, iar dobanda pentru a proteja valoarea reala a platilor reprezentand obligatii fiscale.

Astfel, in ceea ce priveste dobanda de intarziere, autoritatile au declarat faptul ca se doreste ca aceste dobanzi sa descurajeze contribuabilii in a folosi arieratele ca surse de finantare a activitatii lor, prin stabilirea unui procent care teoretic sa fie mai mare decat rata dobanzii creditelor acordate de institutiile financiare (dobanda de 0,05% pe zi de intarziere duce la un cuantum anual de majorari de 18% din obligatia de plata fiscala neachitata). Pe de alta parte, penalitatile au rolul de a descuraja neconformarea prin cresterea acestora in concordanta cu perioada de intarziere.

In acest context, legislatia tarilor din spatiul european in ceea ce priveste sistemul de penalizare al contribuabililor rau platnici merita atentie, pentru a putea trage o concluzie, cel putin generala, asupra a ceea ce legiuitorii din alte tari adopta ca masuri pentru a determina o mai buna conformare a contribuabililor cu obligatiile fiscale de plata.

In Bulgaria spre exemplu, constatam ca sistemul este relativ simplu, poate asemanator cu ceea ce mai avem inca in vigoare pana la data de 1 iulie 2010. Pentru neplata la scadenta a obligatiilor fiscale, contribuabilii bulgari platesc o dobanda de intarziere calculata la 10,18% pe an, corespunzator pentru fiecare zi de intarziere. Procentul aceastei dobanzi este determinat in functie de rata dobanzii bancii nationale din Bulgaria, ca 10 puncte procentuale peste rata actuala a bancii (la ora actuala aceasta fiind de 0,18%, iar schimarea acesteia are loc lunar).

In schimb, in Bulgaria exista o rata de dobanda diferita pentru obligatiile restante reprezentand contributii sociale, mult mai mare comparativ cu dobanda de 10,18%, adica de 20 de puncte procentuale peste rata actuala bancii, ceea ce duce la un cuantum actual de 20,18% pe an.
Ceva similar exista la ora actuala si in Cehia, in contextul in care penalitatile se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, la un procent de 14% la care se adauga rata de creditare a bancii nationale a Republicii Cehe, in cuantum de 0,75%. Acest sistem relativ simplu de sanctionare a rau platnicilor nu a fost intotdeauna in vigoare in Cehia.

Pana la 2006, calculul de penalitati al contribuabililor din Cehia era mai complicat, cum de altfel am experimentat si in Romania pana la data de 1 ianuarie 2006. O mica modificare ce va veni in ajutorul contribuabilulul de la 1 ianuarie 2011 in Cehia consta in introducerea unei perioade de gratie de 5 zile in care nici o penalitate nu va fi aplicata. Acest lucru il vom avea si in Romania incepand cu 1 iulie 2010, dar numai in ceea ce priveste penalitatea de intarziere, nu si dobanda, dupa cum aminteam mai sus.

In Polonia exista de asemenea un sistem similar, adica se plateste o dobanda de intarziere de 10% pe an in acest moment. Desi procentul de dobanda este determinat de autoritati anual, dobanda in sine este de asemenea determinata in stransa corelare cu rata de referinta a bancii nationale din Polonia, adica aproximativ de doua ori aceasta rata. In schimb, autoritatile din Polonia acorda o micsorare a acestei dobanzi la 75% din rata (adica la 7,5%) in anumite situatii in care contribuabilul, din propria initiativa, constata si reglementeaza prin plata cu intarziere o obligatie fiscala aditionala.

Concluzionand in acest sens, sistemele pe scurt prezentate din Bulgaria, Cehia si Polonia, se dovedesc a fi relativ simple si comparabile cu sistemul pe care obisnuiam sa il vedem in Romania pana la aceste modificari. Oricum, diferenta majora versus sistemul romanesc de penalitati este rata anuala de majorare in sine, care in situatia acestor tari este mult mai mica comparativ cu indicatorii bancilor nationale - dupa cum spuneam mai sus, majorarile de intarziere valabile in Romania pana la 1 iulie 2010 duc la o rata anuala de 36,5 %, care este spre exemplu, de aproximativ 5 ori mai mare decat rata de referinta BNR de 7% valabila pentru luna aprilie 2010.

Un exemplu al unui sistem mai complex exista in Ungaria. Astfel, in Ungaria se platesc dobanzi de intarziere la o rata anuala de 10,5 % care este in fapt calculata ca de 2 ori rata de referinta a bancii nationale ungare. Pe langa acestea, exista in Ungaria si o penalitate fiscala, precum si o asa zisa penalitate pentru pedeapsa implicita. Prima este egala cu 50% din obligatia fiscala descoperita neplatita de catre autoritatile fiscale, si poate ajunge chiar la 75% din obligatie, in situatia in care se descopera ca neplata taxelor se datoreaza fraudei fiscale.

Mai mult, pentru anumite contributii, cum ar fi taxe special legate de mediu, penalitatea fiscala poate sa ajunga si la 100% din obligatie. Cea de-a doua penalitate de care aminteam este stabilita in suma fixa pentru lipsa indeplinirii obligatiilor de plata, avand un prag maxim aproximativ de EUR 1,900 pentru persoane juridice si de EUR 800 pentru persoane fizice.

Pe langa dobanda de intarziere de 10% pe an, Slovenia are de asemenea o penalitate calculata ca si cota procentuala din obligatia fiscala, si aceasta este de 45% cu un prag maxim de EUR 300,000. Oricum, aceasta penalitate este aplicabila pentru delicte fiscale grave, cum ar fi neplata obligatiilor fiscale in mod repetat. Mai mult, in Slovenia mai exista o penalitate calculata ca suma fixa, ce depinde de marimea contribuabilului, stabilita in functie de anumite criterii. Aceasta penalitate se situeaza intre EUR 15,000 si EUR 30,000 iar autoritatile fiscale trebuie sa emita o decizie separata pentru aceasta, desi intelegem ca in practica aceasta penalitate nu este frecvent uzitata, fiind in orice caz stipulata in legislatia din Slovenia.

Un sistem de sanctionare al contribuabililor rau platnici, poate printre cele mai complexe, exista actualmente in Spania. Acest sistem are in vedere nu numai momentul platii obligatiei fiscale, ci si comportamentul contribuabilului versus declararea benevola sau nu a obligatiilor fiscale.

Astfel in Spania, exista penalitati al caror calcul depinde de cazul in care contribuabilul si-a depus declaratia si a raportat obligatiile fiscale sau nu, si in ce termen s-a intamplat acest lucru. In cazul in care contribuabilul si-a depus declaratia in timp raportand obligatiile fiscale dar neefectuand plata acestora, autoritatile aplica o penalitate de 5% din obligatia fiscala, imediat din ziua urmatoare termenului de plata.

Apoi, daca contribuabilul nu si-a depus declaratia in timp si nici nu a platit obligatiile fiscale, contribuabilul datoreaza atat dobanzi de intarziere, calculate pentru fiecare zi de intarziere la o rata de 5% pe an, cat si penalitati de intarziere, care se impart in cele voluntare sau asa zisele ne-voluntare. Diferenta consta in persoana care constata plata/ declararea cu intarziere a obligatiei: fie contribuabilul, prin depunere si plata intarziata, fie autoritatea fiscala, prin autosesizare (inspectie fiscala sau notificarea contribuabilului). Pentru penalitatile voluntare, se aplica un procent de la 5% pana la 20% din obligatia fiscala, in functie de numarul de luni de intarziere (5% pentru primele 3 luni de la termenul scadent al obligatiei, si 20% daca depasirea termenului este mai mare de 12 luni).

Pentru obligatiile notificate de autoritati, penalitatea incepe de la 50% din obligatia fiscala si poate merge pana la 150% - in general, aceste penalitati sunt determinate in cadrul unei inspectii fiscale, iar procentul efectiv de penalitate este rezultatul unor formule de calcul mai complexe, care au in vedere magnitudinea obligatiei fiscale neplatite, dar si importanta acesteia in totalul bazei taxabile a contribuabilului.

Incercand o concluzie asupra sistemelor de mai sus, se pare ca exista la ora actuala sisteme relativ simple de sanctionare a platilor cu intarziere a obligatiilor fiscale, asa dupa cum parea sistemul de pana la 1 iulie 2010 in Romania. Oricum, aceste sisteme “relativ simple” practica o rata anuala de penalizare mult mai mica comparativ cu ceea ce obisnuiam sa avem in legislatia romaneasca de pana acum, de 36,5% pe an. Dar, dupa cum am observat in exemplul Ungariei, Sloveniei si Spaniei, sistemul de penalizare poate fi mai detaliat, in sensul ca include si o componenta de penalitate calculata pe baza de cota procentuala din obligatia fiscala, asa cum de altfel s-a introdus si in Romania incepand cu 1 iulie 2010. Aceasta penalitate calculata pe baza de cota procentuala din obligatia fiscala, poate fi diferita in functie de evenimente considerate importante in determinarea comportamentului contribuabilului, dupa cum am vazut cazul Spaniei in detaliile de mai sus.

In masura in care aceste instrumente nou introduse in Romania - dobanda si penalitatea - isi vor atinge obiectivele mentionate, acest lucru ramane de vazut pentru viitor. Oricum, este evident faptul ca din datele statistice publicate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, gradul de conformare la plata a contribuabililor a scazut in 2009, procentual acesta situandu-se sub rezultatele anilor anteriori (i.e. conform Raportului de performanta emis de ANAF pentru 2009, gradul de conformare la plata este de 64,3 % in 2009, fata de procentele de la 67,9% pana la 73%, atinse in anii precedenti 2004-2008). Se poate oricum spera ca acest sistem nou introdus sa creeze efecte favorabile in sensul conformarii contribuabililor la plata in timp a obligatiilor fiscale.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.