Despre investitii, oferte publice initiale si privatizari prin bursa

Anul 2007 a fost ultimul an de cresteri generalizate la burse, inainte de criza. De altfel, in numai trei saptamani vom aniversa trei ani de la maximele istorice ale preturilor actiunilor listate - o aniversare care la momentul respectiv parea de neconceput, in conditiile in care perioadele de scadere de pana atunci se intindeau numai pe cateva luni (ma refer la perioada de dupa criza de la sfarsitul anilor '90).

Astazi actiunile inregistreaza, in general, preturi situate sub jumatatea celor de la sfarsitul anului 2007. Scaderea indicelui BET in aceasta perioada este de 52%, iar cea a indicelui BET-FI este de 74%.

Foarte putine actiuni au scapat de aceasta soarta. Exemplul notabil la care vreau sa ma refer astazi este Transgaz.

Compania nationala de transport al gazelor naturale a derulat in decembrie 2007 o oferta publica initiala la un pret de 191,92 lei/actiune. Aceasta a fost cea mai mare oferta publica initiala din istoria pietei de capital romanesti, ce a atras subscrieri totale care s-au apropiat de 2 miliarde de euro, in urma unui nivel de suprasubscriere fara precedent in Romania (Intercapital Invest a fost membru al grupului de vanzare in aceasta oferta).

Raportat la pretul din IPO, pretul actual al actiunilor TGN de 218,00 lei/actiune nu numai ca nu inregistreaza scaderi comparabile cu media pietei in aceeasi perioada, dar este chiar mai mare: actiunile Transgaz au adus un castig de 14% in perioada decembrie 2007 - iunie 2010, in conditiile unei scaderi de 52% a indicelui BET.

Actiunile celeilalte companii listate de stat in ultimii ani, Transelectrica, se tranzactioneaza astazi la 16,5 lei/actiune, pret apropiat de cel din IPO de 16,8 lei/actiune. Diferenta este ca oferta acestei companii s-a derulat in iunie 2006. Scaderea de 2% a actiunilor Transelectrica din iunie 2006 pana in iunie 2010 este de asemenea o performanta foarte buna fata de media pietei: -33% pentru BET si -42% pentru BET-FI in aceeasi perioada.

Ce ne spun aceste calcule? faptul ca cele doua companii listate de stat au fost performante pentru investitori, datorita pretului rezonabil in IPO. De asemenea, ofertele celor doua companii au fost performante si pentru stat, intrucat au generat fonduri importante pentru investitii - 123 milioane lei pentru Transelectrica si 226 milioane lei pentru Transgaz (istoria recenta a aratat ca preturile din IPO nu au fost mici, intrucat mici pot fi considerate preturile actuale ale celor doua companii). Astfel, vanzarea unor pachete de actiuni prin bursa, la preturi rezonabile atat pentru cumparatori cat si pentru emitent genereaza o situatie de tip win-win in care toata lumea castiga.

Cele doua companii au ramas atractive si dupa oferta: in perioada ianuarie 2008 - iunie 2010 s-au tranzactionat actiuni Transgaz reprezentand 14,82% din capitalul social, adica 128% fata de procentul total de free-float al actiunilor TGN. La Transelectrica s-au tranzactionat actiuni reprezentand 38,35% din capital in perioada iunie 2006 - iunie 2010, adica 300% fata de procentul total de free-float al actiunilor TEL.

Toate aceste elemente conduc la o alta concluzie importanta: statul roman poate urma exemplul celui polonez (si al statelor din alte tari din regiune) si poate continua procesul de vanzare a unor pachete de actiuni prin bursa, chiar si in aceasta perioada dificila.

Posibilitatea este cu atat mai importanta pentru stat, cu cat necesitatea identificarii unor noi surse de venit pentru buget si/sau a unor noi surse de investitii pentru companiile detinute este mai actuala ca niciodata. Pentru aceasta avem nevoie doar de mai multa hotarare din partea statului (pentru ca declaratii si bune intentii nu au lipsit in ultimii ani). Va fi statul capabil sa faca acest pas, in beneficiul propriu, al companiilor si al investitorilor la bursa? Ramane de vazut.

Setari Cookie-uri