Diferenta intre ceea ce se spune si ceea ce este adevarat

Batalia politica se duce intre “ceea ce se spune” si “ceea ce este adevarat” pentru castigarea mintilor si a sufletelor romanilor. Aceasta batalie nu se poate castiga cu forta, ci doar cu argumente, prin exprimarea onesta a realitatilor romanesti. Or noi asistam acum la incitarea la dezordine publica si la instabilitate politica si economica sub presiunea frauduloasa si manipulatorie a opozitiei, asistata incestuos de unele sindicate si de catre unele trusturi mediatice. Asistam la asaltul motiunilor parlamentare in absenta solutiilor de fond si a unei alternative la guvernare care sa rezolve problemele romanilor. Singura sansa a guvernului in acest context este sa fim reformisti radicali. Nu mai merge cu jumatati de masura. Mai mult de atat, in politica nu exista vid. Daca nu facem noi aceste reforme le vor face altii.

Dezbaterea publica este hipermobilata cu slogane legate de salarii si pensii, pe care orice roman si le doreste, dar care nu pot creste asa cum se hazardeaza unii sa promita in totala cunostinta ca nu-si vor permite sa le onoreze pe termen scurt. Se vorbeste destul de mult despre fiscalitate, dar de prea putine ori cu specialistii. Concepte precum competitivitate, spirit antreprenorial sau munca absenteaza grav in dezbaterea publica.

Tot targul vuieste, de pilda, ca Romania inregistreaza cea mai puternica contractie economica si ca intarzie cel mai mult in relansarea cresterii economice in UE sau ca Romania a aplicat cele mai dure masuri de austeritate. Nimic mai fals!

Daca raportam viteza de crestere economica in trimestrul doi 2010 la trimestrul doi 2009 (ultimele date disponibile), tari precum Irlanda (-1,8%), Letonia (-2,9%) sau Grecia (-3,7%) cunosc contractii economice mai severe decat cele din Romania (-1,5%). Daca raportam viteza de crestere economica in trimestrul doi 2010 fata de primul trimestru din 2010, tari precum Portugalia (0.3%), Spania (+0.2%), Malta (+0.1%), Ungaria (0.0%), Luxemburg (-0.3%), Irlanda (-1.2%) sau Grecia (-1.8%) cunosc contractii economice sau cresteri economice inferioare celei inregistrate in Romania (+0,3%).

Premierul letonian Dombrovski, care a luat cele mai dure masuri de austeritate din intreaga Europa (salarii bugetare diminuate cu pana la 28%, disponibilizari masive de personal bugetar – 20%, cresterea impozitului pe venit de la 16% la 23%, cresterea TVA de la 18% la 23% etc.), a condus coalitia de centru-dreapta spre victorie in alegerile de luna trecuta, sub semnul responsabilitatii si al curajului, chiar in conditiile crizei economice severe.

Multi ne acuza ca guvernul Boc nu are viziune si ca PDL nu are o ideologie clara. Nimic mai fals! Suntem un guvern de dreapta, pentru care romanii si-au dat votul – drept argument vedeti scorurile cumulate obtinute de catre PDL si PNL. Filosofia fiscala a dreptei consta in manifestarea compasiunii mai intai pentru cei care muncesc si produc, pentru cei cu adevarat nevoiasi, si abia apoi pentru asistenta sociala largita. Pana acum, guvernele anterioare au creat o natiune in care trei patrimi din cetateni sunt asistati social intr-o forma sau alta, o natiune in care unii erau privilegiati sub o forma sau alta. Fie prin stimulente aberante, fie prin pensii speciale nejustificate, care nu erau acordate pe principiul sanatos al contributivitatii, ci doar prin forta de a trece prin Parlament cele circa 80 de legi speciale.

Guvernul actual crede in forta cotei unice ca stimulent major pentru dezvoltarea Romaniei pe termen lung. Prim-ministrul Emil Boc nu este adeptul unei fiscalitati spoliatoare care sa puna pe butuci contribuabilul, ci crede intr-o ajustare justa a sarcinii fiscale.

- De aceea a fost eliminat impozitul minim, au fost eliminate pana acum peste 225 de taxe si tarife parafiscale din cele circa 500 existente in anul 2008 si ne propunem sa ajungem sub 100.

- De aceea au fost simplificate procedurile fiscale pentru compesarea TVA-ului de platit cu cele de recuperat, pentru compensarea creantelor fiscale sau pentru diminuarea penalitatilor in cazul unor intarzieri generate de dificultatile economice actuale ale mediului de afaceri, ca sa dau doar cateva exemple.

Premierul crede in statul care functioneaza cu costuri mici, dar care e eficient si puternic. In mod evident lucrurile nu se pot schimba peste noapte. Asistam insa la cea mai curajoasa reajustare a institutiilor publice, care urmareste crearea unui aparat administrativ mai suplu, mai putin costisitor, dar mai eficient, informatizat si mult mai prietenos in relatia cu cetateanul.

Admit insa ca efectele masurilor luate pentru diminuarea evaziunii fiscale sunt nesatisfacatoare. Admit ca se sifoneaza inca bani in administratia publica, indiferent de culoarea politica, oriunde interesele particulare sufoca bugetele, dar se uita un lucru esential. Guvernul Boc si-a asumat obiectivul de transparentizare a achizitiilor publice pentru a preveni aceste comportamente neloiale, prin derularea achizitiilor publice on-line in proportie de peste 15% in anul 2009, respectiv 40% in anul 2010, fata de cele sub 2% derulate on-line in anul 2008. Adica tocmai cei care acum tipa ca se fura au beneficiat din plin de sistemul preferential si ermetic. Din nou, nu poti pocni din degete pentru a corecta un sistem public atat de bolnav. E nevoie de timp pentru a construi o administratie publica solida.

Referitor la viziunea guvernului Boc, lucrurile sunt din nou foarte clare. Contractualismul s-a dovedit cea mai gresita viziune cu privire la relatia stat-cetatean. Guvernul actual crede ca nu suntem indreptatiti sa negociem salariile si pensiile noastre fara a lua in calcul pe cei ce au fost, cei care sunt si cei care vor fi. De aceea, propunem o abordare etica a sistemului salarial bugetar si al sistemului public de pensii. Propunem reformarea din temelii a sistemului de asistenta sociala, a codului munciii, a educatiei si a sanatatii. Modelele sociale de asistenta si de asigurari europene si-au dovedit limitele, iar deciziile care se iau acum urmaresc evitarea intrarii acestor bugete sociale in faliment prin diminuarea deficitelor bugetare. Toata Europa este nevoita sa creasca varstele de pensionare. La fel face si Romania, dar cu tinte mai reduse, conforme cu nivelul de trai si cu speranta de viata la pensionare a romanilor.

In ceea ce priveste pachetul de masuri de austeritate asumate pana acum de catre Guvernul Romaniei si care continua in anii urmatori, miza economica si politica este majora – reprezinta o schimbare fundamentala in politicile noastre socio-economice. Anii de datorii si de cheltuieli fac ca aceste masuri sa fie inevitabile. Provoaca ele dezbateri controversate? Cu siguranta! Costa popularitatea coalitiei noastre? Categoric da, dar numai pe termen scurt. Pe termen lung ramane de vazut. Este aceasta directia cea mai buna pentru sanatatea economiei noastre, pentru cei mai saraci ai societatii, pentru viitorul tarii noastre? Cred cu tarie ca da.

In ceea ce priveste pachetul de masuri de relansare economica si creare de locuri de munca pe care Guvernul l-a propus, nu voi purcede la enumerarea lor intrucat sunt prezentate schematic pe site-ul guvernului, ci mai degraba ma voi raporta la efectele lor directe, inregistrate pana in prezent.

Romania se plaseaza pe locul patru in UE-27 la gradul de indatorare publica raportata la PIB, cu 30,5% estimat pentru anul 2010, raportat la media europeana de 79,6% (conform metodologiei europene).

De asemenea, ne pozitionam pe locul sapte din UE-26 (state pentru care exista date disponibile). Tari precum Irlanda (-14.4%), UK (-11.4%), Spania (-11.1%), Letonia (-10.2%), Portugalia (-9.3%) sau Lituania (-9.2%) cunosc deficite bugetare mai mari decat cele inregistrate in Romania in anul 2009 (-8,6%).

Romania este al 18-lea cel mai mare exportator al UE (20,5 miliarde Euro) in primele sapte luni ale anului 2010, dar pe al treilea loc ca ritm de crestere al exporturilor in aceeasi perioada fata de anul precedent (25%).

Inflatia lunara inregistrata in luna septembrie 2010 ne pozitioneaza pe locul 6 in UE-27, dar pe primul loc la inflatia anuala. Tot pe primul loc ne situam in continuare si la dinamica lunara a comertului cu amanuntul in luna august a anului 2010 din cele 19 state europene pentru care exista date disponibile. Rata somajului ne asaza pe locul 8 in UE-27.

Tara noastra vecina, Bulgaria, este invidiata pentru modul in care a reusit sa treaca prin criza economica actuala, dar nimeni nu specifica si faptul ca are un salariu minim pe economie inferior celui din Romania si ca a intrat in aceasta perioada dificila cu un excedent bugetar salvator.

Viteza de crestere a costurilor salariale cu forta de munca ne asaza pe locul 2 in UE-24 (state pentru care exista date disponibile) (+5,0%) fata de media europeana de (+1,6%) in trimestrul doi al anului 2010 fata de acelasi trimestru din anul trecut. Asadar, recuperam din decalajul mare al veniturilor salariale ale romanilor fata de statele dezvoltate. Romania inregistreaza si cea mai ridicata dinamica a costurilor non-salariale cu forta de munca, din aceleasi 24 de state europene, cu un ritm de +5,1%, fata de media europeana de +1,7%.

Productia industriala in primele opt luni ale anului curent ne asaza pe locul 15 in UE-22 (state pentru care exista date disponibile), cu o dinamica de +4,9%, fata de media europeana de +7,5%. Mult mai incurajatoare sunt comenzile noi din industrie, cu o dinamica anuala ce ne plaseaza pe locul 5 din aceleasi 22 de state europene, cu o dinamica de +24,7%, fata de media europeana de +12,5%.


Sursa: Ultimele date disponibile ale Eurostat, 30 octombrie 2010





Setari Cookie-uri